Monumentele istorice din Romania             Romana English

Ansamblul palatului de la Mogosoaia, construit in 1702 de Constantin Brancoveanu, se compunea dintr-un complex de cladiri (locuinta stapanului, paraclisul, bucataria, poarta intarita, hambarele, grajdurile), destinate a servi atat ca centru al administrarii intinsei mosii din jur, cat si drept locuinta temporara a domnului si al numerosului alai ce-l insotea in calatoriile sale prin tara. Un zid inalt de incinta, din care se mai pastreaza unele portiuni, delimita curtea pe trei laturi.
Dupa 1714, anul mazilirii domnitorului, palatul este jefuit, devastat, modificat ( vistiernicul Nicolae Brancoveanu a daramat bolta salii centrale) si incendiat in 1821.
A fost renovat si modificat in 1860-1880, 1914-1921(arh. Rupolo), 1930-1935 (arh. G. M. Cantacuzino), inainte si dupa cutremurul din 1977.
Cladit din caramida, palatul plasat in mijlocul incintei, cu fatada principala orientata spre lac, are un plan rectangular, cu trei niveluri: pivnita, parter si etaj. La etaj erau incaperile domnesti, cu boltile decorate cu picturi istorice ai pereti impodobiti cu stucaturi aurite sau viu colorate.  In partea de sud se afla apartamentul domnitorului, format din doua incaperi, precum si marea sala a spatariei, unde aveau loc adunarile divanului domnesc. In partea de nord a etajului era apartamentul doamnei si camera de oaspeti.
Loggia de pe fatada de la apus este formata din sase coloane din piatra, patru libere si doua angajate, ornamentate cu ghirlande de frunze, sprijinind arcade intr-un stil artistic original, ce imbina traditiile locale cu influentele renascentiste si ale barocului apusean si ale orientului mijlociu. Pe balustrada loggiei se vede stema Tarii Romanesti - corbul cu o cruce in cioc si aripile deschise, inscrisa intr-un bogat decor vegetal.
In sala mare a spatariei era instalat pe o estrada, tronul sculptat in lemn aurit si tapisat  cu tesaturi scumpe. Boierii si oaspetii se asezau pe lavitele aflate de-a lungul peretilor, acoperite cu covoare si tesaturi, sprijinindu-se de peretii acoperiti pana la o anumita inaltime cu postav rosu. In lunetele boltii erau pictate portretele stramosilor domnului, distruse in 1775.
Parterul, construit mai modest, era destinat slujitorilor. La origine el se compunea din opt incaperi dispuse in jurul pivnitei centrale. Restaurarile au schimbat planul initial al parterului prin adaugarea unor scari interioare si prin ziduri despartitoare.
Pivnita are un sistem de boltire de origine bizantina si un pilon central masiv pe care se sprijina patru calote ce formeaza plafonul. Pavimentul de marmura a fost adaugat recent. Intrarea in pivnita se face direct din curte, printr-un garliciu in care treptele de piatra au luat locul planului inclinat pe care se rostogoleau butoaiele cu vinuri. 
Fatada de rasarit prezinta un mare foisor cu coloane de piatra tratate mai sobru decat cele ale loggiei, avand fusul neted. Balustradele foisorului desfasoara in schimb aceeasi bogata decoratie florala ajurata in piatra, desi diferita in amanunte, pe care o gasim in loggia. Pe bolta foisorului, complicat construita intr-un sistam de trompe, s-au pastrat portiuni din pictura murala originara, compusa din motive geometrice si vegetale stilizate, de influenta orientala, repetate identic intr-un colorit armonios. Tot in foisor atraga atantia pisania sapata in marmura, prinsa in zid deasupra usii ce duce in interior si incadrata de doua ferestre cu cadrul de piatra traforat. Palatul de la Mogosoaia, cu pardoseli de mozaic aurit sau de marmura colorata, ce au inlocuit vechile pavimente din placi ceramice smaltuite, a devenit muzeu in anul 1957. Cladirea impozanta din coltul de rasarit, cu pontic din coloane de caramida, copiat dupa cel al cuhniei, este o creatie recenta. Dintre vechile cladiri ale curtii domnesti, s-au pastrat doar bucataria din coltul de miazanoapte-rasarit si beciurile dinspre miazanoapte, iar in exteriorul incintei paraclisul inaltat in anul 1688. Turnul portii de la intrare a suferit modificari succesive. Pasajul de la parterul turnului, inchis pe vremuri cu canaturi masive din lemn ferecat, pastreaza in schimb o frumoasa bolta pe pendentivi, asemanatoare acelora din pivnita palatului. Mai veche este poarta monumentala care duce spre livada pe mijlocul laturii de miazanoapte a zidului de incinta. Frontonul ei cuprinde un grup statuar in stil neoclasic, sculptat in piatra, cuprinzand-o la mijloc pe zeita Minerva. In jurul palatului, gradina care ocupa astazi intreg spatiul dintre cladirile curtii, cu terasele ei de piatra si caramida ce coboara spre lac, a fost amenajata la inceputul secolului XX. Parcul ce se intinde de-a lungul malului apei, de la marginea gradinii pana la capatul lacului, a fost plantat la sfarsitul secolului al XIX-lea.  

( dupa "Monumentele patriei noastre, Mogosoaia" de Radu Popa - Editura Meridiane 1962 si "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu - editura Sport-Turism 1983 ) 

---

» Ansamblul Palatului Brâncovenesc - Str. Valea Parcului 1, sat MOGOŞOAIA; comuna MOGOŞOAIA, Ilfov

Bisericuta de lemn de la Corbi, (paraclisul-clopotnita), a fost construita in anul 1890.
Initial a fost amplasata in partea dreapta a bisericii rupestre.
Pentru a iesi mai mult in evidenta frumusetea monumentului arhitectonic natural, in anul 1987 clopotnita de lemn a fost mutata si asezata in partea stanga, la baza poienitei bisericii rupestre.
(dupa "Corbi - Arges Album de suflet" de Ion I. Iliescu si Iuliana-Alina I. Serban, 2008)

 

---

» Bisericuţă de lemn - Str. Mănăstirii 110, sat JGHEABURI; comuna CORBI, Arges

Schitul rupestru din comuna Corbi, cu hramul "Sf. Apostoli Petru si Pavel", dateaza din primele decenii ale secolului al XIV-lea, dar aici a existat o vatra monahala cu mult timp inainte.
Biserica este unica la noi in tara prin faptul ca are doua altare, dedicate unui hram dublu, caracteristica a lumii bizantine din secolul al X-lea.
Primul ctitor care apare in pomelnicul manastirii este Basarab I Voievod.
La 23 iunie 1512, monahia Magdalina, matusa lui Neagoe Basarab, redeschide manastirea de la Corbii de Piatra, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Nicolae Iorga spunea in "Istoria Bisericii Romanesti" ca este prima manastire de calugarite infiintata la noi in tara.
In septembrie 1512, domnitorul Neagoe Basarab inchina manastirea de la Corbii de Piatra, ctitoriei sale de suflet, manastirea Argesului.
Dupa trei ani sunt adusi calugari, maicile mutandu-se la schitul Ostrov, unde dupa moartea domnitorului se va calugari si doamna acestuia sub numele de Platonida monahia.
In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, manastirea devine biserica de mir, ca urmare a asezarii in jurul ei a unei puternice colonii formata din 200 de familii de romani din Jina Sibiului.
La inceputul secolului urmator, arhiereul Iosif al Argesului mareste bisericuta cu un pronaos de 5,5 m pe 4,5 m, cu intrare spre nord in naos.
Se sparge zidul despartitor dintre cele doua sfinte altare, din care ia nastere noua sfanta masa si se construieste o noua catapeteasma, care va fi pictata de Stefan zugravul la 6 iunie 1814.
Tot atunci se adauga al doilea hram bisericii, "Sf. Apostoli Petru si Pavel".
Deasupra bisericii, incastrata in stanca, este crucea de piatra de la 1700, iar in fata ei este bisericuta de lemn, sau paraclisul-clopotnita de la 1890.
Crucea de tip latin, cu capitel piramidal detasabil, are inaltimea de 1,20 m, lungimea bratelor orizontale de 40 cm, latimea de 16 cm si grosimea de 14 cm.  
(dupa "Corbi - Arges Album de suflet" de Ion I. Iliescu si Iuliana-Alina I. Serban, 2008)

---

» Schitul rupestru "Sf. Apostoli" - Jgheaburi - Str. Mănăstirii 110, sat JGHEABURI; comuna CORBI, Arges

Bastioanele Sibiului au fost construite in urma proiectului arhitectului italian Alessandro Clippa.
La Bastionul Haller, lucrarile inceput in 1551 sub conducerea lui Peter Nurnberger si Georg Waal, au continuat in 1552 cu Georg Hecht, apoi dupa 1558 cu Zacharias Schneider.
Este o constructie ampla din caramida cu lungimea totala a zidurilor masurand 223 metri si inaltimea de aproximativ 9 metri.
Suprafata sa permitea amplasarea unui numar mare de tunuri.
In anul 1771, orasul a construit pe acest bastion o Scoala de calarie acoperita (Manej), iar la inceputul secolului XX, un spital.
Bastionul Soldisch (al mercenarilor), a fost ultimul ridicat, intre anii 1622-1629.
Avea suprafata ceva mai restransa, cu laturile de 36 si 54 metri. In 1903 s-au amenajat aici spatii cu destinatie medicala si un Leagan pentru copii.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)

---

» Fortificaţii târzii: Bastionul Haller, Bastionul Soldisch, rondelă - fragmente, curtine - Bastionul Haller: bd. Spitalelor şi str. Pompei Onofreiu nr.8; Bastionul mercenarilor (Soldisch): str. Bastionului colţ cu şoseaua Alba Iulia ; ruine rondelă: Bastionului 8, lângă bastionul Soldisch; zidul exterior de apărare, cu şanţul şi valul de pământ: între bastionul Haller şi fragmentele bastionului porţii Cisnădiei., municipiul SIBIU, Sibiu

Turnul Gros a fost construit in jurul anului 1540 de Marcus Pempfflinger.
Este o constructie masiva de plan semicircular, cu baza din piatra si ziduri de caramida, avand o platforma pe care erau amplasate tunurile.
Aici infiinteaza primarul Martin Hochmeister, in 1788, primul teatru al orasului Sibiu, teatru care a functionat cu o intrerupere de un an, 1826-1827, datorata unui incendiu, pana in anul 1949, cand a cazut prada unui nou incendiu.
Dupa 1997 turnul a fost restaurat, iar cladirea vechiului teatru, sub denumirea "Sala Thalia", a fost refacuta.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)

 

---

» Sala Thalia (teatru orăşenesc între 1788- 1945), construită pe Turnul Gros - Str. Cetăţii 5, municipiul SIBIU, Sibiu