emilia / 20-Jul-2009Casa Fusea - Parvulescu, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea, a fost transformata in jurul anului 1910 in stilul neoromanesc.
Initial cuprindea o galerie deschisa (prispa), dublata de un foisor, ambele amplasate pe latura de sud. Stalpii de lemn nedecorati, ritmau discret fatadele.
Sub nivelul etajului, care era destinat locuintei propriu-zise, si al parterului, cu incaperile slujitorilor si anexele gospodaresti, se aflau beciurile de dimensiuni monumentale, acoperite cu o bolta semicilindrica intarita de arce dublouri.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Casa Fusea - Pârvulescu - Calea Domnească 208, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 20-Jul-2009In zona de nord a fostului ansamblu manastiresc din Targoviste, sunt zidurile ruinate ale casei egumenesti ridicate de spatarul Stelea.
Beciurile au fost construite la sfarsitul secolului al XVI-lea si reamenajate la mijlocul secolului al XVII-lea, o data cu ridicarea noului ansamblu manastiresc din initiativa lui Vasile Lupu.
Spatiul de plan dreptunghiular al acestor beciuri, avand in mijloc un stalp median central, este impartit in patru compartimente prin doua arcade longitudinale si doua arce dublouri transversale.
Acoperirea compartimentelor se face prin bolti semicilindrice dispuse in lung. Accesul la beciuri se facea initial printr-un garlici lung, adosat laturii de sud, la care s-a renuntat spre sfarsitul secolului al XVII-lea, cand s-a amenajat o noua intrare pe latura de vest, peste care se afla la nivelul parterului un foisor.
In extremitatea de nord, spatiul beciurilor era completat cu doua mici incaperi, probabil doua tainite, din care ultima are pavajul de caramida.
Luminarea beciurilor se facea initial prin patru ferestre dispuse cate doua pe laturile de est si vest, iar pe la mijlocul secolului al XVII-lea numai prin cele doua dinspre est, datorita adorsarii unor ziduri pe latura de vest.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Beci prima casa egumenească - Str. Stelea 6, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 20-Jul-2009Prima incinta a curtii domnesti din Targoviste a fost inconjurata cu un zid de piatra la sfarsitul secolului al XIV-lea. Ea a fost largita la sfarsitul secolului al XV-lea prin construirea unui alt zid din piatra si caramida.
In timpul domniei lui Petru Cercel a fost construit un nou zid de incinta, care cuprindea si zona bisericii "Sf. Vineri", prevazut la exterior cu contraforturi de sectiune triunghiulara.
Acesta panza de ziduri a fost refacuta la inceputul secolului al XVII-lea, ca prima etapa si apoi in timpul domniei lui Matei Basarab s-a adaugat o a doua panza paralela cu prima si la 2,5 m distanta, ca a doua etapa.
Interstitiul creat intre cele doua panze de zidarie a fost umplut cu pamant si moloz, iar dupa incendiul din 1712, fortificatia a fost reparata si inaltata din porunca lui Constantin Brancoveanu.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Ruine ziduri de incintă cu turnuri - Calea Domnească 181, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 20-Jul-2009Punctele principale de intrare in incinta curtii domnesti din Targoviste au fost prevazute cu turnuri.
Pe latura de vest se afla un acces inca de la sfarsitul secolului al XIV-lea, care a functionat pana la sfarsitul secolului al XVI-lea. In 1584 s-a ridicat o noua intrare cu un turn-clopotnita, care a fost refacut in timpul domniei lui Matei Basarab si apoi in timpul lui Constantin Brancoveanu.
Pe latura de nord se afla "poarta de sus", azi disparuta, care avea in partea superioara o camera a clopotelor. Singurul clopot pastrat este cel turnat la Danzig in anul 1669 si expus in prezent in pridvorul bisericii mari domnesti. Cu prilejul refacerilor din timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, au fost refacute din zidarie si incaperile corpului de garda alaturate acestuia.
Catre extremitatea sud-estica a zidului de incinta exista o alta poarta, partial pastrata, amenajata in epoca brancoveneasca, ce inlesnea accesul spre casede doctorului, iazagiului si surlarilor, aflate intre incinta mare a curtii si cea a bisericii "Sf. Vineri".
In apropiere, catre interiorul incintei este Poarta Dealului, singura poarta a fortificatiilor pastrata pana azi, avand de la inceput o legatura printr-o mica poarta si un corp de garda alaturat, cu biserica "Sf. Vineri".
Pe latura de est, in apropierea baii domnesti, se mai gasea o poarta secundara, reamenajata in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, care lega Curtea domneasca de foisorul si gradinile domnesti.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Ziduri de incintă cu porţi - Calea Domnească 181, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 20-Jul-2009In partea de rasarit a curtii domnesti din Targoviste, la circa 60 m de zidul incintei, se afla ruinele foisorului construit in 1697-1698 de Constantin Brancoveanu.
Construirea acestui foisor "de priveala" a fost mentionata in cronica lui Radu Greceanu, unde se relateaza ca in 1698 "s-au ispravit si foisorul cel boltit din gradina domneasca, carele din trecutul an incepuse de sa zidise, iar intr-acest an s-au ispravit si de alte podoabe ce l-au infrumusitat'.
De plan cruciform, initial perfect simetric, mult mai amplu decat constructia similara pastrata in cadrul manastirii Hurez, foisorul era compus din patru incaperi spatioase. Incaperea de dimensiuni mai mari avea pe fatada dinspre nord-est o loggie cu coloane si capitele sculptate de mesteri pietrari adusi de la Albesti-Muscel.
Din constructia foisorului nu au ramas decat fundatiile si zidurile de caramida ale soclului. Cercetarile arheologice din anul 1963 au adus la lumina numeroase capitele, fusuri de coloane si fragmente de zidarie pe care era aplicata o tencuiala pictata de iscusitii zugravi ai bisericii domnesti, in a caror decoratie intalnim tratari similare ale motivului vegetal. Bogata pictura asternuta in straturi groase, care dau impresia de relief, consta din motive florale de culoare albastra-cenusie si rosie, incadrata de benzi.
De asemenea s-au gasit fragmente ale unor mari panouri de stucatura care impodobeau peretii. Aceasta ornamentatie constitue una din trasaturile specifice stilului brancovenesc si a fost folosita si la decorarea interioarelor caselor domnesti.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Ruine foişor brâncovenesc - Calea Domnească 181, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 20-Jul-2009In partea de sud-est a curtii domnesti din Targoviste, deasupra gradinilor, a fost construita in anul 1656, la initiativa doamnei Balasa, sotia lui Constantin Serban Carnul, o cladire care a fost dedicata initial adapostirii celor saraci si bolnavi, dupa cum arata pisania de pe fatada de sud, servind apoi, pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, drept scoala.
Era alcatuita din patru incaperi, dispuse in sir pe un singur nivel, acoperite cu bolti in cruce si despartite prin doua sali ce inlesneau accesul atat in curtea interioara a bisericii, cat si catre anexele de pe fatada de nord.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Casa Doamnei Bălaşa - Bolniţa - Calea Domnească 181, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 19-Jul-2009Curtea domneasca din Targoviste a fost construita in secolul al XIV-lea de Basarab I si refacuta de Neagoe Basarab.
La sfarsitul secolului al XVI-lea Petru Cercel a facut noi lucrari de constructii si fortificatii. A ridicat biserica mare, o noua casa domneasca langa cea veche si o gradina in stil italian, cu trei fantani arteziene.
Zidurile duble delimitau pe toate laturile incinta de mari dimensiuni, in mijlocul careia se aflau cele doua corpuri ale caselor domnesti, incadrate la nord de turnul Chindiei si biserica paraclis, iar la sud de biserica mare domneasca (vezi biserica Domneasca "Adormirea Maicii Domnului"). In partea de rasarit se afla biserica domneasca mica, cu hramul "Sf. Vineri" si langa ea, casa zidita de Doamna Balasa a lui Constantin Serban Carnu, apoi zidurile portii Dealului, precum si cele ale uneia din portile de acces in incinta. Pe latura de est, zidul de incinta era consolidat cu trei contraforturi care aveau si rolul de canale de scurgere pentru casa domneasca.
In coltul de nord-est, langa absida altarului bisericii domnesti se afla un turn de aparare cu sectiunea poligonala catre exterior, iar in interior circulara, avand un puternic pinten de sprijin catre vale. Peste acest turn, la sfarsitul secolului al XV-lea, a fost ridicat un nou zid de imprejmuire, alcatuit din zidarie de caramida si bolovani.
Un alt turn, de forma prismatica, avand la bazasectiunea patrata, era amplasat in apropierea coltului de sud-vest al caselor domnesti.
Casa domneasca era amplasata foarte aproape de una din laturile zidului de incinta. Alcatuita din ziduri groase de circa doi metri dispuse intr-un plan dreptunghiular care masura in exterior 29 x 32 m, casa domneasca cuprindea beciuri intinse pe intreaga suprafata, peste care se ridica parterul, iar spre sfarsitul secolului al XVII-lea, se adauga un etaj.
Beciurile sunt impartite in patru nave prin trei siruri de arce sprijinite pe cate patru stalpi ce sustineau bolti semicilindrice.
Ultimele doua nave dinspre est sunt mai inguste, avand boltile sustinute de arce dublouri care se sprijineau pe trei stalpi mediani.
Beciurile erau luminate de douasprezece ferestre inalte, cu spaleti drepti, din caramida.
Din putinele ziduri ale parterului pastrate pe latura de sud, putem sa ne imaginam casa domneasca ca o constructie masiva, alcatuita din incaperi cu caracter rezidential, grupate in jurul unei sali mari de circa 6 x 12 m, probabil sala de adunari a sfatului domnesc, care era amplasata pe latura de est, deasupra celor doua nave mai inguste ale beciului.
Cu prilejul refacerilor din timpul lui Constantin Brancoveanu, s-au construit arce adorsate peretilor exteriori si s-a adaugat etajul.
Langa latura de est a caselor se pot vedea astazi ruinele baii turcesti, iar in fostele gradini domnesti, situate inafara zidurilor, se afla urmele foisorului cladit in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Curtea Domnească - Calea Domnească 181, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
tavib / 19-Jul-2009Reiau partea " intrare si doua geamuri in lateral si inca o sapatura mare undeva in stanga jos " ...
» Schitul rupestru "La Chilii" - Pe Valea Sărăţica, sat PODGORIA; comuna TĂTARU, Prahova
tavib / 19-Jul-2009Cum se poate ajunge ? De la Ploiesti ... Urlati se continua drumul spre Apostolache . Dupa Urlati la aprox. 15 km se ia dreapta spre Tataru / Dobrota ( exista indicator ) . Urmeaza o bifurcatie , se ia dreapta spre Dobrota ( indicator ) . Se merge pana se termina asfaltul ( aprox 5 km ) unde incepe si padurea . Apoi ( nu se poate cu auto ) se continua drumul prin padure pe langa rau , iar bifurcatie se tine stanga . Se trece raul iar in fata este o stanca, se ia prin dreapta pe poteca si se merge relativ paralel cu stanca/stancile . Apoi se va vedea pe o stanca inalta si verticala schitul . O intrare si doua geamuri in lateral si inca o sapatura mare undeva in dreapta jos. Terenul este surpat , se ajunge greu la baza schitului dar pentru a se intra sunt vreo 5 m de la baza stancii pana sus la usa ... Este un loc foarte linistit si placut . Sunt si pietre mari cu scoici multe incorporate .
De la terminarea asfaltului pana la schit este cam 1,5 km . Se ajunge lejer pe jos insa sa nu fii plouat pentru ca este noroi. Zona este foarte frumoasa , merita plimbarea ....
<input height="1024" width="1280" type="image" src="/fckfiles/DSC00812.JPG" /></p>
» Schitul rupestru "La Chilii" - Pe Valea Sărăţica, sat PODGORIA; comuna TĂTARU, Prahova
emilia / 18-Jul-2009Turnul Chindiei a fost construit in a doua jumatate a secolului XV, probabil in vremea domniei lui Vlad Tepes.
A fost zidit peste pridvorul paraclisului din vremea lui Mircea cel Batran, ca punct de observatie si de paza a curtii domnesti.
Cu prilejul renovarilor din 1965, au aparut la primul etaj patru goluri de metereze si un gol de usa, dispus catre casa domneasca.
In afara de rolul de aparare, in secolele XV - XVII turnul a indeplinit si rolul de inchisoare a Curtii domnesti, prin amenajarea in acest scop a incaperii de la parter.
Initial turnul era alcatuit din trei niveluri. Peste bolta semicilindrica a parterului se afla la primul etaj, o incapere cu zidurile strapunse de patru metereze inalte de 1,50 m si o usa exterioara orientata sud-est, la care se accesa printr-o scara mobila. Ultima incapere, redusa ca inaltime, avand cinci metereze mai scunde, constituia foisorul de straja.
La scurt timp dupa ridicarea turnului, spatiul dintre cele trei arcade ale pridvorului de dedesupt, a fost zidit.
In secolul XIX, in timpul domnitorilor Gheorghe Bibescu si Dimitrie Stirbei, turnul a fost demolat si refacut de arhitectul Ioan Schlatter. Soclul imbracat in piatra, are o inaltime de circa 8 m. Varianta initiala avea baza piramidala din caramida si era mult mai scund, asa cum arata un desen din 1840, al graficianului Michel Bouquet.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Turnul Chindiei - Calea Domnească 181, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita