emilia / 22-Jul-2009Paraclisul manastirii Aninoasa a fost ridicat pe latura de nord, in 1773 de egumenul Mihail Tartasescu Cojoceanu.
» Paraclis "Sf. Gheorghe" şi "Sf. Dumitru" - Str. Teilor 265, sat ANINOASA; comuna ANINOASA, Arges
emilia / 22-Jul-2009Zidurile de incinta ale manastirii Aninoasa au fost ridicate in 1722 prin grija mitropolitului Daniil, care a alocat importante fonduri pentru renovarea lacasului sau de metanie, transformandu-l intr-o adevarata fortareata.
Zidurile groase de aproape doi metri (1,86), sunt crenelate si au orificii de observare si contraatacare a dusmanilor.
» Zid de incintă - Str. Teilor 265, sat ANINOASA; comuna ANINOASA, Arges
emilia / 22-Jul-2009Biserica cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae" a fost ridicata in 1677ca biserica de curte, fara pridvor si cu o singura turla. Intre anii 1722-1730 mitropolitul Daniil a subventionat construirea pridvorului sustinut de sase stalpi si a unei a doua turle, largirea ferestrelor, pardosirea bisericii cu piatra si inaltarea unei clopotnite dotata cu un clopot de 400 kg. Biserica a mai fost renovata in 1898, 1905-1908 si in 1922-1937 de preotul Teodor Popescu.
S-a pastrat pictura originala din 1730, apartinand faimosului Parvu Mutu din Campulung, fondator de scoala de pictura laica si religioasa. In proscomidie se poate citi numele zugravilor: Dima, Mihai, Badea, care au improspatat pictura. Chipul mitropolitului Daniil al II-lea se vede in pronaos, tinind in mana dreapta biserica si in stanga carja arhiereasca. Alaturi de el este calugarul Hrisantie si ctitorii Aga Tudoran cu sotia sa Alexandra. Pe zidul de nord al pronaosului sunt pictati Constantin Mavrocordat, Nicolae Mavrocordat si Grigore Ghica.
Icoana Sf. Nicolae este lucrata in argint de egumenul Dionisie Aninosanu.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti)
» Biserica "Sf. Nicolae" - Str. Teilor 265, sat ANINOASA; comuna ANINOASA, Arges
emilia / 21-Jul-2009Biserica "Sf. Vineri", sau biserica mica domneasca, a fost construita la mijlocul secolului al XV-lea si reparata in 1517 de clucerul Manea Persanu.
La sfarsitul secolului al XVI-lea, o data cu marirea Curtii domnesti, zidul care imprejmuia biserica, a fost legat cu masivul zid de incinta al Curtii domneasti, fiind astfel inclusa in complexul acesteia.
In 1712 un incendiu a distrus biserica si o parte a Curtii domnesti. Reparatiile facute din porunca lui Constantin Brancoveanu au cuprins si lacasul.
Alte reparatii au fost intreprinse in 1731-1732, cand Serban Fusea a refacut si zugravit proscomidia, dupa cum rezulta dintr-o inscriptie purtand aceasta data.
In 1803 biserica "Sf. Vineri devine metoh al manastirii Dealu si se fac transformari radicale. S-au facut unele modificari ale sistemului de boltire si s-au demolat zidurile interioare, pentru a mari spatiul. Laturile pridvorului s-au inchis si s-a practicat deschiderea unui gol de usa in partea de sud a naosului, unde se afla in prezent montat ancadramentul din 1517.
In anii 1850-1852 au fost realizate noi lucrari de reparatie si amplificare din initiativa paharnicului Nicolae Bratescu.
Biserica de plan triconc, are un pridvor alcatuit din trei arcade din zidarie groasa ce a sustinut odinioara o turla, asa cum o dovedeste zapisul din ianuarie 1804, al lui Gheorghe pietrarul catre Dionisie Lupu, egumenul manastirii Dealu.
Turla situata pe naos, este sprijinita pe patru arce semicilindrice, doua longitudinale si alte doua transversale.
Fatadele sunt decorate cu firide, subliniate la partea superioara cu elemente din ceramica smaltuita, avand forma unor mici discuri cu picior.
Absidele sunt subliniate in ax de firide mai inalte. Firida centrala a absidei altarului, ceva mai inalta decat celelalte, are sub arhivolta inca un arc, marginit, ca si arcul mai mare in care este cuprins, de discuri smaltuite.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Biserica "Sf. Vineri" - Domnească mică - Calea Domnească 181, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 21-Jul-2009Biserica-paraclis a Curtii domnesti, construita in jurul anului 1415, dupa refacerile brancovenesti din 1701, s-a numit "Biserica Doamnei", fiind rezervata sotiei domnului si suitei sale.
Planul triconic era compus dintr-un altar spatios, colturile dreptunghiului la care se alipesc cele trei abside, fiind abia schitate.
Pridvorul deschis, era alcatuit din trei arcade, dintre care doua longitudinale, ce sustineau un turn-clopotnita si era despartit printr-un zid de pronaosul acoperit de o bolta semicilindrica. La scurt timp dupa ridicarea bisericii-paraclis, catre mijlocul secolului al XV-lea, cele trei arcade ale pridvorului au fost zidite, se pare din dorinta de a consolida si a face posibila suprainaltarea turnului.
Intre pronaos si naos, de o parte si de alta existau doua nise necesare desfasurarii ritualului legat de cultul mortilor, traditie veche in Romania.
Naosul era incununat probabil de o turla, desi prezenta celor patru pilastri interiori ce marcheaza absidele laterale, poate conduce la concluzia ca ar fi fost acoperit de o bolta semicilindrica continua, intarita de arce dublouri, sprijinite pe acesti pilastri. Este mult mai plauzibila ideea ca au existat patru mici console cu arce semicilindrice, peste care prin intermediul pandativilor, se ridica turla. Pe latura de sud a naosului era o intrare destinata initial numai domnului. O astfel de intrare va fi creata mai tarziu la biserica "Sf. Vineri" si biserica domneasca mare.
Zidurile de caramida aveau in exterior firide impodobite in partea superioara cu mici discuri ceramice smaltuite, de 6 cm diametru, colorate in verde, galben si gri inchis, descoperite cu prilejul cercetarilor arheologice.
S-au gasit deasemenea fragmente din pietrele de ancadrament ale intrarii dinspre sud a pronaosului, impodobite fie cu ciubuce paralele impletite la mici intervale, fie cu un motiv vegetal stilizat, alcatuit din semipalmete.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Ruine biserica paraclis - Calea Domnească 181, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 21-Jul-2009Biserica "Sf. Atanasie si Chiril" a fost ridicata in anul 1768 de fratii Badea si Iordache Vacarescu, ajutati de arhimandritul Samuil, pe locul unui lacas de lemn ctitorit de mitropolitul Teodosie in timpul primei sale pastoriri (1668-1672).
Monumentul de proportii modeste, este alcatuit dintr-un pronaos de plan dreptunghiular, acoperit cu o bolta dispusa transversal, urmat de un naos de foma patrata, boltit cu o calota sustinuta de patru arce semicilindrice rezemate pe console de colt si din absida altarului, semicirculara in interior si poligonala in exterior, acoperita cu o semicalota aflata in prelungirea unei bolti semicilindrice.
Luminarea se face de patru ferestre in naos si in pronaos si ale doua in altar.
In exterior, biserica are un soclu puternic si este decorata cu un brau simplu, de sectiune semicirculara, care imparte fatadele in doua registre egale.
Fatada de vest are deasupra usii de intrare o firida subliniata de o arhivolta in care se mai zareste zugravita icoana hramului, Sfintii Atanasie si Chiril, patriarhi ai Constantinopolului.
Decoratia interioara dateaza din anul 1768 si este opera mesterilor zugravi Ioan si Andrei.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Biserica "Sf. Atanasie şi Chiril" - Str. Cetăţii 1, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 21-Jul-2009Biserica "Nasterea Maicii Domnului" a fost construita intre anii 1705-1706 de Constantin Brancoveanu.
Are un plan simplu, fara abside laterale, cu pridvor pe coloane si un turn-clopotnita ridicat peste pronaos.
Cele trei compartimente, pridvorul, pronaosul si naosul, sunt acoperite cu calote sferice pe pandativi.
Pridvorul este prevazut cu arcade trilobate sustinute de sase coloane din piatra, cu fusul monolit, decorate cu caneluri in spirala, avand capitele si baze evazate impodobite cu frunze de acant. Calota boltii este rezemata pe doua arce laterate, dispuse logitudinal pe console.
Pronaosul, separat de naos printr-un perete plin, strapuns de golul unei arcade, este luminat de trei ferestre dintre care doua sunt practicate in peretele sudic.
O usa aflata in peretele nordic comunica cu o scara adapostita in interiorul micii constructii adosata la exterior, prin care se facea accesul la turnul clopotnita aflat peste pronaos. Acest turn, prabusit in 1802, era initial din zidarie, fiind apoi inlocuit cu altul din lemn.
Naosul este luminat de patru ferestre mari, cu cate un mic gol traforat in partea superioara.
Altarul, acoperit cu o semocalota, este flancat de doua nise laterale, ale proscomidiei si diaconiconului, si este luminat de doua ferestre, dintre care una se afla in axul bisericii, iar cealalta, mai mica , la proscomidie.
Portalul usii de intrare are o rama decorata cu flori si frunze de acant.
Fatadele au fost realizate in suprafete netede, Impartite in doua registre inegale, cel inferior fiind mult mai inalt, de un brau suprainaltat in dreptul pridvorului, alcatuit dintr-un profil semicircular, prins intre doua benzi in zimti de fierastrau. La baza, un soclu cu o profilatura asemanatoare cornisei, incinge monumentul de jur imprejur.
In dreptul zidului care desparte naosul de pronaos, sunt doua contraforturi masive, care se suprapun profilelor soclului si braului.
Pictura murala apartine probabil zugravului Grigorie, a carui semnatura se afla pe una din icoanele vechi.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Biserica "Naşterea Maicii Domnului" - sat DOICEŞTI; comuna DOICEŞTI, Dambovita
emilia / 21-Jul-2009Biserica "Sf. Stefan" sau biserica "Stolnicul", ctitorie din anul 1705 a stolnicului Constantin Cantacuzino si a sotiei sale Safta, a fost ridicata pe locul unei biserici de lemn, construita de Udrea Bratescu.
Planul de forma dreptunghiulara, este format din pridvor, pronaos, naos si altar.
Pridvorul, boltit cu o calota sustinuta de doua arce semicilindrice, era initial marginit de coloane din piatra, ulterior golurile fiind astupate cu zidarie.
Pronaosul, de forma unui dreptunghi dispus transversal, este boltit cu doua calote sferice sustinute de arce pe console.
Trei arce rezemate pe coloane din piatra, cu o decoratie caracteristica epocii brancovenesti, despart naosul de pronaos.
Naosul de forma patrata, nu mai pastreaza boltirea initiala, probabil alcatuita dintr-o cupola suprainaltata pe tamburul unei turle. Boltirea actuala a naosului, ca si a celor doua turle din lemn, imbracate cu tabla, aflate peste naos si pridvor, sunt urmarea transformarilor din anul 1882, cand s-au adaugat si cele doua abside laterale, sprijinite de cate un contrafort.
Altarul, de forma semicirculara in interior si poligonala in exterior, este boltit cu o semicalota sustinuta spre vest de un arc rezemat pe console.
Nisa proscomidiei, care pastreaza forma originara, este decorata la partea superioara cu un arc polilobat.
Pictura interioara apartine probabil zugravului Parvu din Targoviste, deoarece gasim semnatura lui datata 1813, pe doua din icoanele bisericii.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Biserica "Sf. Ştefan"-a Stolnicului - Str. Cantacuzino Constantin Stolnicul 5, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 20-Jul-2009Biserica "Sf. Imparati Constantin si Elena" a fost construita in 1650-1651 de Matei Basarab.
In anii 1731-1732 a fost reparata si acoperita de jupan Vasalache Frumusica si in 1743 de fiul sau Dragomir si fratii acestuia care "au invalit-o si au zugravit-o si au facut tampla si amvonul afara, facandu-se ctitori noi".
Dupa ce a avut de suferit in 1821 cand turcii au prefacut-o in geamie si apoi i-au dat foc, biserica a fost partial reparata, dar curand dupa aceea, in anul 1845, fiind parasita, se ruineaza treptat.
Planul dreptunghiular era compus initial dintr-un mic pridvor, astazi disparut, din pronaosul de forma patrata, acoperit cu o calota sprijinita pe pandativi, naosul cu o boltire identica si altar.
Legatura dintre naos si pronaos se face prin intermediul a trei arcade sprijinite pe stalpi de sectiune octogonala.
Deasupra pronaosului se afla o turla-clopotnita, care s-a prabusit in 1802 si din care se mai pastreza sub actualul acoperis numai baza decorata cu arcaturi, la care conducea o scara in forma de melc, adapostita intr-un turnulet adosat fatadei de nord.
In exterior, doua registre de firide retrase de la fata zidului, despartite printr-un brau format dintr-un tor incadrat de cate un sir de zimti, imbraca monumentul pe toate partile. Braul este zugravit in rosu si albastru cu benzi albe intermediare, avand o pozitie oblica ce imita o panglica rasucita.
Registrul inferior decorat in rosu, este alcatuit din firide gemene, iar cel superior din firide simple. Atat contraforturile cat si ancadramentele usii si ferestrelor sunt de factura gotica moldoveneasca.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" - Str. Brâncoveanu Constantin 5, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 20-Jul-2009Biserica catolica "Sf. Francisc" a fost atestata documentar inca din anul 1532.
Actuala biserica a fost construita partial pe locul celei vechi, in anul 1897.
Planul initial in forma de nava, masura 28,5 m x 8,25 m. Biserica avea un cor redus si era incheiata la est de absida poligonala a altarului.
Pe latura de nord, singura care a putut fi cercetata integral, se aflau trei contraforturi. Zidurile erau groase de aproape un metru, iar pardoseala de caramida.
Unele morminte din latura de est au fost datate la mijlocul si in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.
O fotografie din secolul al XIX-lea, infatisa biserica in stare de ruina, din caramida, avand lateral catre sud, un masiv turn-clopotnita.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Biserica catolică "Sf. Francisc din Assisi" - Str. Bărăţiei 22, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita