emilia / 01-Aug-2009Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicata in 1654, in timpul domniei lui Matei Basarab, de Radu logofat vel capitan si a fost sfiintita de patriarhul Antiohie Macarie.
In 1787, Dimitrie Bogasieru si Mira Grecu, au facut pridvorul si au reparat si zugravit biserica. Alte reparatii s-au efectuat in 1820-1821, cand s-a facut pictura exterioara de catre Nicolae zugravul si in 1875.
Cutremurul din 1940 a dus la prabusirea turlei naosului, refacerea incepand in 1941 si terminandu-se in 1943 "din dania cu care a ctitorit orasul conducatorul statului, maresalul Ion Antonescu"
Intre anii 1974-1976 biserica de plan trilobat, a fost restaurata cu mare grija pentru ca sa se apropie de cea initiala, evidentiindu-se decoratia ceramica si pictura exterioara.
(dupa "Targoviste Monumente istorice si de arta" de Cristian Moisescu - Editura Meridiane Bucuresti 1979)
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - a Târgului - Str. Rădulescu Ion Heliade 2, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita
emilia / 31-Jul-2009Biserica "Sf. Treime", "Adormirea Maicii Domnului si Cuvioasa Paraschiva", cu trei sfinte altare, a fost construita de vornicul Constantin Samurcas si sotia sa, Zinca, in anul 1808.
Dupa cutremurul din 1838 se face prima reparatie a bisericii in anul 1845, iar prima restaurare a fost executata in 1869. Pictorul Gheorghe Tattarescu a terminat zugravirea interioara la 15 octombrie 1870.
Cutremurul din 1940 a avariat complet lacasul. Prin grija generalului Teodor Ciurea, prefect al Ilfovului, biserica a fost rezidita dupa planurile arhitectului Ion Cernescu, intre anii 1941-1943 pe vechea temelie, tot cu trei altare, in 1951-1953 impodobindu-se si peretii cu o zugraveala bogata, cu fresce si ceramica executate in stil neobizantin de catre pictorul Gheorghe Popescu.
Alte lucrari de reparatii s-au mai facut in perioada 1976-1988, cand a fost restaurata pentru prima data pictura murala din biserica de catre pictorul Ion Taflan, iar intre anii 2005-2007 a fost restaurata pentru a doua oara de catre pictorita Gabriela Stefanita.
Biserica este construita pe un soclu inalt, cu o singura turla pe naos, sustinuta de patru arcade care se sprijina pe patru coloane masive, cu pridvorul deschis sprijinit de opt coloane puternice de caramida in forma de torsada si cu exteriorul tratat ca o imbinare armonioasa intre caramida aparenta si piatra.
Din vechea biserica s-a pastrat catapeteasma lucrata in stil brancovenesc, ornamentata cu motive vegetale si florale si impodobita in partea superioara cu doua randuri de icoane pictate, iar in partea inferioara cu un rand de icoane argintate. A fost restaurata in 2005-2007 de pictorita Elena Constantin. Din pictura lui Gh. Tattarescu s-au pastrat doar doua icoane care sunt in muzeul manastirii.
(dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu si "Sfanta Manastire Samurcasesti 1808-2008", text: Maica Stareta Stavrofora Lucia Bostan)
» Biserica "Sf. Treime", "Adormirea Maicii Domnului şi Cuvioasa Paraschiva" - Str. Ipătescu Ana 53, sat CIOROGÂRLA; comuna CIOROGÂRLA, Ilfov
emilia / 31-Jul-2009Muzeul Satului Valcean si-a conturat profilul sau tematic, inca din 1974, sub forma unui sat-muzeu menit sa reconstituie pe o suprafata de opt hectare, imaginea functionala a unei asezari traditionale, cu toate institutiile sale social-culturale. Gospodariile si constructiile comunitare au fost transferate din diferite localitati ale judetului Valceasi repartizate in patru sectoare:
1. Sectorul gospodarie-locuinta cuprinde 72 de case si peste 10000 de piese muzeistice, ilustrand structura gospodariei dupa ocupatiile traditionale (agicultura, pomicultura, viticultura, cresterea animalelor), sau mestesugurile populare. Se remarca in mod deosebit casele cu foisor din zona Horezu (comunele Maldaresti, Stoenesti, Barbatesti), gospodariile specializate in viticultura, din zona Dragasani (satele Prundeni, Olteanca Mitrofani), in pomicultura din comunele Alunu, Tomsani, Cernisoara, ori cresterea animalelor din zona montana, satele Boisoara, Pascoaia-Brezoi.
Alaturi de locuinte au fost aduse si o serie de constructii anexe: patule, magazii, fanare, cotete.
2. Sectorul Social-cultural al "monumentelor de utilitate publica" cuprinde o scoala primara rurala de la inceputul secolului al XX-lea, din vremea lui Spiru Haret, un han de la sfarsitul secolului al XIX-lea din satul Saliste, comuna Malaia, doua biserici de lemn, una datata 1771 din satul Mrenesti, comuna Creteni si alta din anul 1785, din comuna Nicolae Balcescu.
3. Sectorul mestesuguri-tahnici populare prezinta atelierul de olarit din Vladesti (sec. XX), atelier de dulgherie-tamplarie din satul Serbanesti (sec. XX), atelierul de prelucrare a parului de capra din satul Curtea si un atelier de fierarie din comuna Stroesti.
De semnalat sunt si instalatiile tehnice: morile de mana si de apa din zona Lovistea, cazanele pentru tuica din localitatile Stoienesti si Buda, cuptorul pentru uscat prune din satul Muiereasca de Sus si o serie de instalatii pentru obtinerea vinului, organizate in cadrul unor gospodarii de viticultori aduse din Mitrofani, Olteanca, Prundeni (zona podgoriei Dragasani).
4. Sectorul constructiilor specializate: troite de drum, fantani de hotar, stupine de albine, o stana din muntele Smeurat, un conac de vie din comuna Fartatesti, o polata si foisoare de paza.
Arta populara este ilustrata prin decorarea interioarelor locuintelor si atelierelor mestesugaresti cu piese textile, de ceramica, din lemn, metal, de iconografie sau mobilier popular.
(dupa pliantul editat de "Muzeul Satului Valcean" - Bujoreni, judetul Valcea - Romania, redactor: prof. Eugen Deca, 2006)
» Muzeul Satului Vâlcean - sat BUJORENI; comuna BUJORENI, Valcea
emilia / 31-Jul-2009Monumentul eroilor (Omagiul eroului) a fost realizat de sculptorul Vasile Blendea intre anii 1932-1937.
Face parte dintr-o pentalogie (cinci grupuri statuare), insemne simbol ale patriotismului popular, denumite: Despartirea, Jertfa, Omagiul eroului, Tatal si fiul, Paza tarii.
Dupa ce au fost modelate in lut si turnate in bronz in atelierul din Targoviste, au fost instalate in satele Razvadul de Sus, Razvadul de Jos, Voinesti, Cricov si Ocnita.
Desi realizate izolat, ele au fost gandite intr-o viziune unitara. Constructia este riguroasa si robusta. Artistul a recurs cu discretie la elemente de port popular, asociind grupurilor statuare reliefuri care ilustreaza momente din luptele de la Marasesti sau din trecerea trupelor romane peste muntii Carpati.
(dupa "Vasile Blendea" de Vasile Florea - Editura "Bibliotheca", Targoviste 2002)
» Monumentul Eroilor - Str. Principală, sat VOINEŞTI; comuna VOINEŞTI, Dambovita
emilia / 31-Jul-2009Bustul lui Nicolae Balcescu a fost realizat de sculptorul Vasile Blendea, intre anii 1950-1957.
» Bustul lui Nicolae Bălcescu - În parcul Nicolae Bălcescu, la intrarea în incinta ştrandului, municipiul ROŞIORII DE VEDE, Teleorman
emilia / 31-Jul-2009Manastirea Slatina este ctitoria si necropola voievodului Alexandru Lapusneanu, sfiintita la 14 octombrie 1558, dupa cum scrie cronicarul Grigore Ureche. Numele vine de la izvorul sarat din apropiere.
Zidurile de incinta, turnurile, chiliile si casa domneasca s-au zidit intre 1561-1582 de mesteri adusi din Bistrita.
Manastirea a fost inzestrata cu sate bogate si munti impaduriti, care-i aduceau un venit important. Ctitorul a infiintat aici o scoala de mizica si o biblioteca. Bogatiile acestei manastiri au fost insa mult ravnite de domnii care i-au succedat lui Lapusneanu. Despot, dusman al domnului, a topit toata argintaria ce fusese facuta de un mester clujean. Staretul Iacov, fostul sfetnic al lui Lapusneanu, a fost ingropat de viu de Ion Voda cel Cumplit, pentru ca s-a opus la luarea tezaurului manastirii.
In vremea lui Vasile Lupu se restaureaza monumentul, construindu-se si un rand nou de chilii, asa cum reiese dintr-un document din anul 1641.
Razboiul lui Sobieski din 1691, ca si numeroasele razboaie ruso-turce din secolul al XVIII-lea, pustiesc manastirea. Cea mai mare distrugere au produs-o insa Eteristii, cand urmariti de turci, s-au refugiat aici.
Refacerile au inceput in 1823 si au durat pana in 1828. S-a desfiintat zidul dintre naos si pronaos, s-a repictat biserica si s-au pus acoperisuri noi de tabla si coloane masive de stejar arhondaricului de langa poarta. Tot atunci s-au modificat pivnitele de sub casa domneasca si s-a adaugat o noua constructie cu foisor, deasupra garliciului, pe latura de sud.
Intre 1829-1834, arhimandritul Filaret Apamias Beldiman a reconstruit in intregime paraclisul de deasupra intrarii principale in manastire, modificand si gangul portii, transformand astfel total aspectul turnului de la intrare.
Alte renovari s-au mai facut intre anii 1960-1961 si 1968-1973, cand s-au restaurat chiliile, turnul portii si turnul-clopotnita.
Biserica de plan dreptunghiular, nu prezinta la exterior abside laterale, ele fiind sapate doar in grosimea zidului naosului.(v. biserica "Schimbarea la Fata")
Cea de a doua cladire impunatoare cu aspectul unei case taranesti, este vechea trapeza, care a suferit multe modificari.(v. Trapeza)
Intre aceasta cladire si biserica se afla o fantana arteziana costruita de ctitor.
Incinta manastirii Slatina, este inconjurata de ziduri puternice inalte de 6 - 7 m si groase de 1,50 - 1,80 m.(v. zid de incinta)
La colturile incintei manastirii, se inalta cate un turn.(v. turnuri)
Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi" se afla situat in turnul de sud-vest, la primul etaj.(v. paraclisul Sf. Trei Ierarhi)
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)
» Mănăstirea Slatina - sat SLATINA; comuna SLATINA, Suceava
emilia / 31-Jul-2009Incinta manastirii Slatina, ctitoria voievodului Alexandru Lapusneanu, este inconjurata de ziduri puternice inalte de 6 - 7 m si groase de 1,50 - 1,80 m. Au fost construite intre 1561-1582 din bolovani de rau, amestecati cu piatra de cariera locala, legata cu un mortar foarte rezistent.
Zidul de incinta de pe latura de est, a fost ridicat dupa ce s-a amenajat special o platforma, aducandu-se mari cantitati de de pamant. Turnul portii cu gangul supralargit, de la intrarea in incinta, cu paraclisul de iarna de la etaj, este o urmare a transformarilor facute intre anii 1829-1834 de arhimandritul Filaret. Turnul, decorat pe ambele fatade cu coloane angajate neoclasice, a fost initial mult mai inalt, avand peste doua etaje. Coloanele angajate neoclasice, care-l decoreaza pe ambele fatade, sunt semnul epocii in care s-a terminat refacerea lui. De o parte si de alta a turnului portii existau altadata doua corpuri de cladiri, formate dintr-un parter, care lasa liber drumul de straja, de-a lungul zidului de incinta, prevazut cu crenele de aparare, azi in parte zidite. In stanga portii se pastreaza inca, cu adaosurile din secolul XIX, un corp de chilii, format din parter si etaj, cu un pridvor deschis, sustinut pe coloane neoclasice de lemn. Etajul si pridvorul au fost facute in vremea lui Veniamin Costache, iar cladirea a fost utilizata ca spital.
Zidul de incinta de pe latura sudica s-a pastrat cel mai bine. Aici, cu ocazia cercetarilor arheologice s-a constatat insa prezenta unei constructii de mari proportii (lg. 30 m; lt. 6,20 m), legata cu turnul de sud-vest si cu zidul imprejmuitor, formata din trei incaperi spatioase. Utilizarea acestei constructii a incetat in prima jumatate a secolului XIX. Pe vechile fundatii s-a inaltat in anii 1955-1958 o cladire noua, iar in portiunea ramasa intre turnul de sud-est, al bibliotecii si aceasta cladire, unde s-a reconstruit in parte drumul de straja, s-a constatat existenta unor fundatii aproapa patrate, cu latura de 1,30 m, dispuse la patru metri distanta una de alta. Ele reprezinta bazele unor stalpi puternici de piatra, care sustineau drumul de straja.
La colturile incintei manastirii, se inalta cate un turn.
Cel din partea de sud-est, puternic si masiv, este denumit Turnul bibliotecii, pentru ca aici se adapostesc de la inceputul secolului al XIX-lea, cartile manastirii. Paralelipipedic, el este format dintr-un parter si doua etaje. Intrarea de pe latura de vest, are un portal cu arcada in centru. Incaperea de la parter era folosita altadata pentru adapostirea proviziilor necesare corpului de garda care apara incinta. Intre parter si primul etaj exista o podona, sustinuta de grinzi puternice de lemn. Cea actuale este inaltata fata de constructia originara. Primul etaj, boltit, comunica direct printr-o usa incadrata de un chenar arcuit, cu drumul de straja de pe zidul de sud, care se prelungea pana in fata usii, formand un mic balcon. Peretii incaperii au trei deschideri circulare, care erau folosite pentru aparare. Spre poarta exista un singur meterez ingust. In dreptul ferestrelor, in grosimea zidului, sunt sapate doua trepte, pe care se urcau aparatorii. Printr-o scara de piatra adancita in grosimea zidului, se ajunge la al doilea etaj, acoperit cu o bolta sprijinita pe trompe de unghi. Ferestrele sunt dispuse simetric, ca si la primul etaj, cu doua metereze spre curte si un balcon liber, deschis spre est.
Turnul de sud-vest se aseamana ca proportii, cu cel din coltul opus, numai ca a avut o alta destinatie. (v. Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi")
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)
» Zid de incintă - sat SLATINA; comuna SLATINA, Suceava
emilia / 30-Jul-2009Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi" se afla situat in turnul de sud-vest al incintei manastirii Slatina, la primul etaj.
Este format dintr-un naos patrat, cu o mica absida la est, acoperit cu o semicalota pe pandativi.
Intrarea este incadrata de un chenar de piatra, cu o cornisa in stil renascentist.
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)
» Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi" - sat SLATINA; comuna SLATINA, Suceava
emilia / 30-Jul-2009La colturile incintei manastirii Slatina, ctitorita de voievodul Alexandru Lapusneanu, se inalta cate un turn.
Cel din partea de sud-est, puternic si masiv, este denumit "Turnul bibliotecii", pentru ca aici se adapostesc de la inceputul secolului al XIX-lea, cartile manastirii. Paralelipipedic, el este format dintr-un parter si doua etaje. Intrarea de pe latura de vest, are un portal cu arcada in centru. Primul etaj comunica direct cu drumul de straja de pe zidul de sud. Peretii incaperii au trei deschideri circulare, care erau folosite pentru aparare. Spre poarta exista un singur meterez ingust. Printr-o scara de piatra adancita in grosimea zidului, se ajunge la al doilea etaj, acoperit cu o bolta sprijinita pe trompe de unghi. Ferestrele sunt dispuse simetric, ca si la primul etaj, cu doua metereze spre curte si un balcon liber, deschis spre est.
Turnul de sud-vest se aseamana ca proportii, cu cel din coltul opus, numai ca a avut o alta destinatie. La primul etaj se afla paraclisul "Sf. Trei Ierarhi", format dintr-un naos patrat, cu o mica absida la est, acoperit cu o semicalota pe pandativi. Intrarea este incadrata de un chenar de piatra, cu o cornisa in stil renascentist.
Turnul portii cu gangul supralargit, de la intrarea in incinta, cu paraclisul de iarna de la etaj, este o urmare a transformarilor facute intre anii 1829-1834 de arhimandritul Filaret. Turnul, decorat pe ambele fatade cu coloane angajate neoclasice, a fost initial mult mai inalt. De o parte si de alta a turnului portii existau altadata doua corpuri de cladiri, formate dintr-un parter, care lasa liber drumul de straja, de-a lungul zidului de incinta, prevazut cu crenele de aparare, azi in parte zidite.
(dupa "Manastirea Slatina" de Corina Nicolescu, Editura Meridiane - Bucuresti, 1966)
» Turnuri - sat SLATINA; comuna SLATINA, Suceava
emilia / 30-Jul-2009Biserica "Sf. Treime" a fost construita in 1352 de Petru I, ca replica la constructia catolica ridicata de mama sa.
Cunoscuta si ca biserica domneasca, datorita situarii ei in imediata apropiere a curtii domnesti, constructia aduce noutati absolute.
Este prima biserica din Moldova de plan triconc, model pentru secolele urmatoare. Pronaosul, dreptunghiular, este boltit in leagan; naosul, alungit in sensul axei longitudinale, este acoperit cu o cupola pe pandativi, rezemata pe patru arce semicilindrice, doua inguste in partile laterale si doua late pe directia est-vest. Toate cele patru arce sunt sprijinite pe console.
Construita din piatra de cariera dupa toate regulile stilului gotic, in ceea ce priveste decoratia exterioara este o sinteza bizantin-nordica, prin alternanta campurilor de caramizi cu ceramica smaltuita si partilor in relief, cu cele adancite ale zidurilor.(dupa "Arhitectura religioasa bizantina in perioada paleologilor si influenta asupra Tarilor Romane" de Mihaela Palade - Editura Sophia, Bucuresti 2004)
» Ansamblul "Sf. Treime" - Str. Victoriei 10, oraş SIRET, Suceava