Monumentele istorice din Romania             Romana English

emilia / 03-Aug-2009

Statuia lui Alexandru Lahovari a fost realizata din bronz de sculptorul francez Antonin Mercier si a fost inaugurata la 17 iunie 1901 in piata Lahovari.
La baza monumentului ce il reprezinta pe Lahovari ca orator, in picioare si cu mana stanga intinsa, se afla alegoria masculina a Dunarii, iar in stanga o alegorie a Romaniei Agricole - figura feminina in costum national, care il omagiaza pe distinsul om politic.
Pe soclu erau fixate plachete din bronz cu citate din discursurile lui Lahovari, care au disparut dupa anul 1948.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)     

emilia / 03-Aug-2009

Statuia lui Mihai Viteazul din Bucuresti, realizata in bronz de sculptorul francez A.E.Carrier-Belleusse, este prima statuie ecvestra din Romania.
A fost dezvelita la 8 noiembrie 1874 in piata Academiei (Universitatii), dupa lungi controverse, pe locul altarului fostei manastiri Sfantul Sava.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)     

emilia / 03-Aug-2009

Statuia spatarului Mihail Cantacuzino a fost realizata din marmura de sculptorul Karl Storck, fiind dezvelita in anul 1870 langa biserica Coltea.
A fost prima statuie de for public a Bucurestiului.    
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)    

 

emilia / 02-Aug-2009

Biserica de lemn "Intrarea Maicii Domnului in Biserica" a fost construita in 1720 pe domeniile Dragosestilor - voievozi ai Maramuresului, nepoti ai lui Dragos Voda.
A fost asezamant monahal cu hramul "Sf. Nicolae" si in 1738 resedinta ultimului episcop ortodox, Gavril Stefanca. Vechiul lacas a functionat si ca scoala pentru preotii satelor din zona. De aici se procurau si carti de cult romanesti, tiparite si aduse din Moldova si Tara Romaneasca.
Manastirea a fost desfiintata in 1791, cand statul austriac i-a confiscat averea si a predat-o manastirii Cernok, de langa Munkaci, iar ultimii calugari s-au retras la manastirea Neamt.
In 1806 biserica a fost mutata de credinciosii din Barsana, in cimitirul satului, in dreapta raului Iza.
In 1993, PS Justinian Chira, episcopul Maramuresului si Satmarului a construit aici un nou asezamant monahal, cu mesteri numai din Barsana, sub indrumarea arhitectului Cordos Dorel.
Ansamblul manastirii Barsana, cu obste de maici, cuprinde poarta maramuresana, turnul-clopotnita, biserica noua, inalta de 57 m si cu laturile de 12 x 12,20 m, altarul de vara, casa cu chilii si paraclis, atelierele si muzeul.
(dupa "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie - Editura Nemira, Bucuresti 2000)

emilia / 02-Aug-2009

Biserica "Sf. Nicolae" zidita de Petru Rares in 1540-1542 era de mici dimensiuni dar avea fresce bogat aurite. In 1611-1617, marele vornic al Tarii de Jos, Costea Bacioc, adauga un impunator pridvor (exonarthex), marind considerabit capacitatea bisericii, initial de plan triconic, avand o turla pe naos si pronaosul boltit in calota sferica. In prezent cea de a doua turla se afla pe pridvorul inchis. Lucrari importante de renovare s-au facut si in 1823-1827, in vremea mitropolitului Veniamin Costachi, cand a fost demolat peretele despartitor al naosului de pronaos, s-a adaugat pe latura de sud un alt pridvor din trei arcuri, schimbandu-se intrarea, s-a acoperit biserica, innoind turnul cel vechi si adaugand altele doua, unul de zid, sprijinit pe pridvor, celalalt de lemn, intre cele doua si s-a restaurat pictura, pastrandu-se modelele din vremea lui Petru Rares. In cele trei registre ale altarului sunt scene din viata Sfintei Fecioare Maria, Impartasirea Apostolilor, iar pe peretii naosului, reprezentari din Viata si Patimile Mantuitorului. In tabloul votiv este infatisat Petru Rares oferindu-i Mantuitorului Iisus Hristos prin mijlocirea sfantului ierarh Nicolae, o biserica cu trei turle, desi el a ctitorit o biserica cu o singura turla pe naos. Pictura exterioara din 1552 este opera zugravului grec, Stamatelos Kotronas, dupa cum ne-o dovedeste inscriptia in limba greaca din diaconicon. Pe fatada de sud, alaturi de Judecata de Apoi, este zugravita Scara virtutilor, pe treptele careia urca monahii, iar la capatul de jos se vede o lunga procesiune de calugari, in frunte cu Ioan Sinaitul, care il pofteste sa urce pe scara , cu un gest binevoitor, pe episcopul Macarie, singurul imbracat in vesminte arhieresti din intreaga procesiune. In pridvorul bisericii se afla sub ocnita tabloului votiv, piatra de mormant de marmura alba cu motive florale, a episcopului Macarie, ingropat in anul 1558. In partea opusa, spre dreapta, se afla mormantul Doamnei Anastasia Kneghina, mama lui Alexandru Lapusneanu.  

(dupa "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie - Editura Nemira, Bucuresti 2000 si "Sfanta manastire Rasca" de P.C.Arh.Mihail Balan - ASA, Bucuresti 2005)