Rezultate: 1989       Pagini: 199

   77 78 79 80 8182 83 84 85 86 87   
Razvan / 07-Aug-2009

Aceste fotografii sant facute de mine la a doua mea vizita la Cula Druganescu de curand in August 2009.  Cladirea este superba si deocamdata majoritatea elementelor arhitecturale sant inca vizibile dar toate sant intr-o stare avansata de degradare si cu acoperisul spart asa, ma indoiesc ca mai rezista inca doua ierni .  Mare, mare pacat asa frumusete de Cula Argeseana sa fie lasta in paragina.  Am incercat sa prind si desenele exterioare (cele la care se refera postarea Emiliei - multumesc Emilia) care odinioara impodobeau toata cula dar au ramas putine si timpul si ploile si poluarea le vor sterge curand pe toate.

Problema - in viziunea mea - este ca aceste cladiri, multe foarte multe au fost trecute prin metode dubioase in proprietetea statului care la randul lui le-a pasat spre intretinere autoritatilor judetene si locale care nu vor avea NICICAND disponibil sumele necesare restaurarii tuturor culelor, conacelor, castelelor etc din Romania.  Trebuie facuta presiune asupra Ministerului Cultelor spre a aproba un proiect de lege prin care UNELE din aceste monumente de categoria B sa ramana in Patrimoniul Roman dar in Proprietatea privata astfel incat sa putem atrage investitori autohtoni sau externi.  Numai cand vom putea garanta prin lege proprietatea investitiei (ca in industrie, marina, tehnologie, etc.) vom putea asigura supravietuirea acestor monumente. In prezent, aceste monumente pot fi numai INCHIRIATE pe maximum 59 de ani!! Nimeni in deplinatatea facultatilor mintale nu ar investi sute de mii de Euro intr-o cladire pe care statul o va lua inapoi dupa restaurare. De ce ar face asa ceva?


» Culă - 616, sat RETEVOIEŞTI; comuna PIETROŞANI, Arges
emilia / 05-Aug-2009

Statuia doctorului C.I.Istrati a fost realizata din bronz de sculptorul Oscar Spathe si a fost inaugurata la 4 noiembrie 1928 in parcul Carol, in fata Pavilionului Industriei.
Piedestralul inalt de piatra are un basorelief care il arata pe doctor in laboratorul sau.
Dupa reamenajarea parcului, in perioada 1961-1963, statuia a fost mutata tot in parcul Carol, langa Arenele Romane.
Doctorul Istrati (1850-1918) a fost profesor universitar si membru al Academiei Romane, ministru in mai multe guverne si primar al capitalei in anul 1907.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)   


» Statuia dr. C. I. Istrati - Piaţa Libertăţii f.n. sector 4 în Parcul Carol, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 05-Aug-2009

Mormantul Ostasului Necunoscut a fost amplasat in parcul Carol, la 17 mai 1923, de Societatea Mormintelor Eroilor, infiintata in anul 1919.
Ansamblul funerar a fost realizat de sculptorul Emil Willy Becker.
In anul 1927 i se adauga o candela cu foc nestins, iar in octombrie 1934 o cruce de marmura.
In noaptea de 22 / 23 decembrie 1958, ramasitele pamantesti au fost deshumate si mormantul demontat si reamplasat in fata Mausoleului de la Marasesti.
Ansamblul va fi refacut in parcul Carol pe platforma din fata lacului, in anul 1991, iar in anul 2007, prin grija Oficiului National pentru Cultul Eroilor, va fi mutat in amplasamentul initial din parcul Carol.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)    


» Mormântul Ostaşului Necunoscut - Piaţa Libertăţii f.n. sector 4 în Parcul Carol, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 05-Aug-2009

Monumentul Eroilor din Arma Geniu, cunoscut sub denumirea de "Leul", a fost inaugurat in iunie 1929, pe bulevardul Geniului, vizavi de Palatul Cotroceni.


» Monumentul eroilor din arma geniului - Leul - Bd. Maniu Iuliu f.n., colţ cu Bd. Geniului sector 6, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 05-Aug-2009

Arcul de Triumf a fost ridicat in 1922 cu ocazia proclamarii Unirii tuturor Romanilor, in urma victoriei armatelor romane in razboiul din 1916-1918.
Construit la inceput provizoriu, din lemn si stuc, a fost refacut in anii 1935-1936, din beton armat si granit, dupa proiectul arhitectului Petre Antonescu si inaugurat in septembrie 1936.
Are 27 m inaltime, cu o singura deschidere si este de forma paralelipipedica. Cele patru fete au fost impodobite cu numeroase inscriptii si basoreliefuri.
Pe fatada de nord erau fixate doua basoreliefuri din piatra cu capetele Reginei Maria si al Regelui Ferdinand, realizate de sculptorul Alexandru Calinescu. Deasupra este o inscriptie comemorativa scrisa pe friza edificiului si incadrata de doua victorii.
Pe fatada sudica, in medalionul din stanga sus, este un cap de luptator, ce simbolizeaza Barbatia, sculptat de Ion Jalea. In partea opusa este un cap de tanar si o cruce, ce simbolizeaza Credinta, sculptat de Baraschi. Deasupra sunt doua Victorii sculptate, impreuna cu cele de pe fatada nordica, de Mac Constantinescu, Baraschi, D. Onofrei si C. Mandrea.
Dupa anul 1948 au fost distruse medalioanele cu capetele regale, fiind inlocuite cu motive florale din piatra, iar dupa anul 1990 au fost inlocuite cu alte doua medalioane din bronz, cu capetele Reginei Maria si Regelui Ferdinand, realizate in anul 1922.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)    

 


» Arcul de Triumf - Piaţa Arcul de Triumf f.n. sector 1, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
L.S. / 05-Aug-2009

Templul Coral este sanctuarul central al cultului mozaic din România, centru de cult şi cultură, situat în apropiere de Piaţa Unirii.

În 1862, “Societatea de Cultură Israelită” sub preşedinţia lui Iuliu Barasch este înfiinţată în scopul clădirii Templului Coral. Arhitecţii I. Enderle şi Gustav Freiwald întocmesc planurile, imprimând clădirii un stil mauro-bizantin. La 21 iulie 1864 se pune piatra fundamentală. Este inaugurast la 18 iulie 1867.  În 1932, se primesc donaţii pentru extinderea Templului, iar Arh. Iuliu Leoneanu, arh. Grigore Hirsch, ing. C.I. Flachs, ing. Maximilian Marcus  întocmesc documentaţia. Executanţi au fost M.Gropper şi M. Aronovici-Maier. Noua aripă adăposteşte Sala de conferinţe şi festivităţi, azi funcţionând ca Sală de rugăciuni (Şil) – la parter şi Muzeul, Arhiva, Biblioteca –la etajul I. După cutremurul din 1940 şi rebeliunea legionară din 1941, clădirea a fost devastată, lucrări de reparaţii fiind efectuate în 1945 după documentaţia arh. Iuliu Leoneanu.

Este o clădire monumentală, de formă bazilicală (29,50 x 14 m). Faţada principală cu intrarea, are în ax o arcadă amplă, în plincintru, desfăşurată pe două niveluri. Lateral, există două ferestre înalte, terminate semicircular, cu ancadramente decorate. Faţadele sunt îmbrăcate cu cărămidă aparentă. Cornişa de formă barocă este decorată cu stalactite şi terminată la colţuri prin mici turnuleţe. În faţadele laterale, contraforturi puternice cu retrageri succesive, profilate, au fost alipite cu ocazia consolidării din 1892, când s-a adăugat şi a doua galerie.

Spaţiul interior al Templului este împărţit în trei nave longitudinale, nava centrală fiind acoperită cu o boltă semicilindrică. O succesiune de arcade largi, în plincintru, desfăşurate pe două niveluri, desparte nava centrală de cele laterale. Pe peretele estic, tribuna oficiantului (Bima) şi locul de păstrare a sulurilor Torei (Chivot), sunt unite în scopul unei tratări arhitecturale amplificate. Grandoarea interioară este accentuată şi de bogăţia a mobilierului sculptat şi a decoraţiei de factură maură, cu coloritul în albastru cobalt, verdele smarald şi culorile complementare.

În faţa intrării în Templu, o Menora monumentală aminteşte de victimele Holocaustului.

În partea de sud-est a incintei, în fosta Şcoală “Fraternitatea Zion” fondată în 1890, este Sediul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

N.I.G.

Extras din : Lucia Stoica şi Neculai Ionescu Ghinea: Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti –Vol.2, Ed. Universalia 2005

 


» Templul Coral - Str. Sfânta Vineri 9 sector 3, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
L.S. / 05-Aug-2009

TEMPLUL “UNIREA SFÂNTĂ” - Muzeul de Istorie al Comunităţii Evreieşti din România

Este unul din puţinele edificii religioase ale cultului mozaic care n-au dispărut în perioada marilor demolări din anii 1980, rămânând acum flancat de blocuri şi construcţii învecinate, în spatele noilor Hale Unirii.

Datează din prima jumătate a  sec. XIX, când era cunoscut ca “Sinagoga Mare a Croitorilor”.

Iniţial, casa de rugăciuni a fost organizată în str. Gabroveni, apoi în str. Şelari, de unde, pe la 1850 se mută cu chirie în Intrarea Mămulari. Cu sprijinul rabinului Aizic Taubes este ridicată Sinagoga Mare a Croitorilor, în 1852, denumită din 1910 “Unirea Sfântă” (Ahdut Kodeş). Era o clădire parter, cu patru ferestre la stradă. În anul 1875 se dărâmă parţial pentru crearea unei noi galerii.

Din 1896 începe o lungă acţiune pentru reclădire. Sumele sunt adunate din cotizaţii şi donaţii. Proiectul este întocmit de arhitecţii: H.B. Iancovici şi Iulius Grünfeld. În 1910 se dărâmă vechea sinagogă şi este începută noua construcţie. În 1920 se construieşte o noă aripă, care va cuprinde un amvon şi locuinţele personalului (azi arhiva Centrului pentru studiul istoriei evreilor din România de pe lângă F.C.E.R.). În 1935, se celebrează inaugurarea noului altar şi a sălii de festivităţi. 

Clădirea este devastată de legionari în ianuarie 1941 şi restaurată în 1945.

Din  1978 adăposteşte Muzeul de Istorie a Evreilor din România « Şef Rabin dr. Mozes Rosen».

Construcţia de dimensiuni relativ mari (14,20 x 21 m) se desfăşoară pe trei niveluri. Stilul este eclectic: cu elemente de arhitectură maură şi romanică ce se îmbină cu arhitectura de tip bizantin din Ţara Românească. Faţadele sunt tratate cu alternanţe de rânduri de cărămidă (imitaţie) şi zone tencuite. Faţada principală are o zonă centrală -terminată cu pinion având în vârf Tablele Legii, încadrată de două turnuri care adăpostesc scările de acces la galeriile destinate femeilor şi intrările laterale. Portalul de intrare central cu fronton triunghiular este înscris sub un arc trilobat. Deasupra intrării se află o rozasă cu Maghen David. Cornişa cu motive florale, continuă pe faţadele laterale.

Sala mare de adunare -azi muzeu- este împărţită în trei nave prin două rânduri de coloane ornamentate discret, care susţin galeriile etajate pe două nivele. Partea centrală, mai înaltă, este acoperită cu o boltă semicilindrică. Chivotul şi Bima sunt aşezate în axul marii nişe desfăşurată pe înălţimea părţii centrale. Arcul în plincintru al nişei Chivotului, cu Tablele Legii la cheie, este dublat de un arc trilobat.

N.I.G.

Extras din : Lucia Stoica şi Neculai Ionescu Ghinea: Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti –Vol.2, Ed. Universalia 2005


» Muzeul de Istorie al Comunităţii Evreieşti din România - Templul "Unirea Sfântă" - Str. Mămulari 3 sector 3, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
L.S. / 05-Aug-2009

Biserica  Sf. Atanasie şi Chiril - „BUCUR  CIOBANUL” 

Hram: Sf. Atanasie şi Chiril

Bisericuţa lui Bucur Ciobanul, sau "Biserica Sf. Atanasie ce este afară de curtea Mănăstirii" Radu Vodă, se află pe malul drept al Dâmboviţei, pe o movilă de pământ, împrejmuită cu ziduri de piatră, alături de noile blocuri de lângă podul Mărăşeşti.

Legenda leagă ridicarea acestui lăcaş de numele ciobanului Bucur care ar fi întemeiat aşezarea Bucureştiului. Biserica a fost construită însă în secolul al XVIII-lea,  înainte de 1747 (după o lespede de mormânt găsită în săpăturile arheologice din 1953), ca paraclis sau biserică de cimitir a mănăstirii Sf. Troiţă - Radu Vodă, din vecinătate şi nu are legătură cu originile oraşului şi cu întemeietorul lui.

A fost reparată în 1869. Ruinată şi închisă multă vreme, în anul 1909 a fost restaurată de arh. Gr. Cerchez, s-au refăcut pridvorul, acoperişul, turla, bolta. După alte reparaţii a fost redeschisă în 1938.

Bisericuţa ne uimeşte prin simplitatea şi modestia sa, de construcţie de tip rural, în formă de navă (13,55 x 6,20 m), cu înfătişare graţioasă în bune proporţii. Şase stâlpi înalţi din lemn cioplit îi susţin arcadele trilobate ale pridvorului ce îi dau înfătişarea de prispă a unei case ţărăneşti (în prezent închisă cu geamlâc). Imaginea specifică i-o dă turla mică, cu acoperiş în formă de ciupercă. Faţadele au un singur registru cu arcaturi trilobate. Interiorul are pereţii văruiţi pe care sunt puse numeroase icoane vechi şi şervete ţărăneşti. "Stranele" din lemn masiv, rabatabile, au o tăietură specială, fiind gândite de arh. Anghel Marcu, în 1986.

Arh. L.S.

Extras din: Lucia Stoica şi Neculai Ionescu Ghinea- Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti” vol.1, 2005, Edit. Universalia


» Biserica "Sf. Atanasie şi Chiril" - Bucur - Str. Radu Vodă 33 sector 4, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 05-Aug-2009

Monumentul eroilor francezi din razboiul 1916-1918, a fost realizat din marmura de Carrara de sculptorul Ion Jalea, fiind dezvelit in anul 1920 in parcul Cismigiu.
Este asezat pe un soclu de piatra in forma de trunchi de piramida si reprezinta un ostas ranit si o sora de caritate care il ajuta.
Inscriptia de pe monument, in limbile romana si franceza, descrie eroismul ostasilor francezi cazuti in lupta, in timpul primului razboi mondial.
(dupa "Monumente Bucurestene" de Serban Caloianu si Paul Filip, Bucuresti 2009)    

 


» Monumentul eroilor francezi - Bd. Schitu Măgureanu 37 sector 1 în Grădina Cişmigiu, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
L.S. / 05-Aug-2009

Biserica Sfântul Nicolae - “NEGUSTORI”

Hramul: Sfântul Ierarh Nicolae al Mira Lichiei

O veche biserică -menţionată la 1665- era din lemn, acoperită cu şindrilă  fiind distrusă în 1718 de un incendiu. Este reconstruită din cărămidă la 1721, sub supravegherea lui jupân Simeon Cupeţul cu contribuţia negustorilor Radu Piteşteanu, Stoica abagiul, Stanciu cojocaru, şi Axente căpitan, toţi înmormântaţi în biserică. Atunci a fost pictată de către Pârvu Mutu -zugravul. În 1802 şi 1838 este afectată de cutremure. Manuil Serghiad -mare agă, repară biserica din banii săi, în 1839. Între 1867 – 1870 i se fac reparaţii radicale, epitropia de atunci construindu-i cele două turle din lemn şi tablă şi înlocuind şindrila cu tablă. La 1888, epitropia, prin grija şi cheltuiala lui Emanoil Protopopescu–Pake -Primar al Capitalei, închide pridvorul cu geamlâc, lărgeşte ferestrele şi-l pune pe Gh. Tattarescu să acopere în frescă pictura lui Pârvu Mutu la interior. În 1924-30, biserica este reparată, iar pictura lui Gh. Tattarescu este restaurată de pictorul Paul Molda. După cutremurul din 1940 este reparată sumar, cu o centură de fier lat. Ultimele seisme importante din 1977, 1986, 1990 o avariază, dar nu este atunci reparată.

În timpul păstoririi preotului Dinu Mihalcea, în anul 2002 este consolidată structura (prin subzidiri, centuri şi stâlpi din beton armat). Fondurile au fost donate de Constantin Henri Rătescu şi soţia sa, jurişti, enoriaşi în parohie. A participat firma de proiectare „PACIC”. Faţadele au fost retencuite şi zugrăvite în alb iar turlele vopsite. Lucrări de restaurare a picturii se efectuează în anul 2009.

Biserica, are planul triconc (27,60 x 8,25 – 11,35m). Pridvorul, este spaţios, având trei arcade frontale şi câte două pe laturi, sprijinite pe stâlpi cilindrici şi pile masive la colţuri, toate din zidărie. Se mai pot vedea unele fresce datorate lui Pârvu Mutu în pridvorul închis cu geam.

Pronaosul pe plan pătrat este acoperit cu o calotă sferică şi are deasupra turnul pătrat pentru clopotniţă, la care se ajunge printr-o scară spirală din turnul adosat pe latura nordică.

Naosul, este acoperit cu ajutorul pandantivilor, de turla-Pantocrator. Faţadele bisericii sunt simple, împărţite în două registre inegale, printr-un brâu profilat. Icoana hramului este pictată într-o nişă dreptunghiulară pe faţada vest, deasupra arcadelor pridvorului.

În curte, în partea dinspre altar, se află o modestă casă parohială, cu parter înalt, în care, la 1845, s-a născut Emanoil Protopopescu- Pache fiul protopopului Iancu şi viitor Primar al capitalei şi epitrop.

Arh. L.S.

Extras din: Lucia Stoica şi Neculai Ionescu Ghinea- Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti” vol.1, 2005, Edit. Universalia


» Biserica "Sf. Nicolae" - Negustori - Str. Ştefănescu Teodor 5 sector 3, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
   77 78 79 80 8182 83 84 85 86 87