emilia / 19-Aug-2009Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost construita pe la mijlocul secolului al XVIII-lea si restaurata in 1972.
Doar pictura iconostasului, pe panza maruflata, s-a pastrat, usa diaconeasca de nord purtand anul 1778. Sub tema "Rastignirii" sunt zugraviti cei 12 apostoli de o parte si de alta a scenei ce-l reprezinta pe "Iisus" invatator.
In biserica se pastraza trei icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea, cateva icoane pe sticla, doua manuscrise copiate de Popa Gavrila si Cazania de la Ramnic, din 1781.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 8, sat HIDIŞELU DE JOS; comuna HIDIŞELU DE SUS, Bihor
emilia / 19-Aug-2009Biserica de lemn "Sf. Nicolae" a fost construita in anul 1799 si renovata in 1851. Inaintea ei a existat insa o alta biserica, tot de lemn, apartinand satelor Josani si Gurbesti.
Lungimea constructiei este de 10 metri, iar latimea de numai 4,4 metri. Pe temelia scunda de piatra sta talpa groasa ce sustine barnele prinse in "cheotori".
O absida de plan patrat, decrosata, se adauga navei dreptunghiulare. Tinda este tavanita, iar naosul si altarul sunt boltite semicircular. In 1851 s-a adaugat grinda-tirant, consolele si barnele oblice dintre talpa si cosoroaba, cu scopul de a intari rezistenta. Au fost tencuiti peretii in interior si exterior si in 1974 s-a innoit invelitoarea cu tabla zincata.
Doar iconostasul si usile altarului sunt pictate, iar decorul in lemn este destul de sarac. Alaturi de icoane pe sticla provenite de la Nicula, se afla o frumoasa icoana pe sticla "Sf. Nicolae", datata 1808 si semnata de Sandu Zugravu din Iernuteni.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - 29 A, sat GURBEŞTI; comuna CĂBEŞTI, Bihor
emilia / 18-Aug-2009Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a fost construita dupa anul 1750.
Altarul are plan pentagonal cu peretii longitudinali usor retrasi spre interior, iar laturile de rasarit se incheie in varf ascutit.
Deasupra altarului, acoperisul este usor denivelat fata de coama acoperisului navei.
Crucea din varful turnului se ridica doar cu putin peste acoperis, deoarece clopotnita are un coif piramidal terminat cu un glob fara obisnuita sageata.
Peretii bisericii nu au linie verticala, ci una oblica. Grinda-tirant din naos prinde peretii de nord si sud, asigurand stabilitatea boltii semicilindrice facuta din barne mai subtiri, legate prin cuie de lemn in arcul dublou median. Console nu exista, acoperisul pornind direct din cununa superioara a peretilor.
Lipsa elementelor decorative este suplinita prin piesele de mobilier, specialitatea locuitorilor satului.
Usile altarului pictate pe panza, au fost cumparate de la David Zugravu. Inscriptia de pe usa diaconeasca atesta:"...s-au zugravit la anul 1764. David Zugravu".
Peretii bisericii sunt impodobiti de 14 icoane pe sticla lucrate la Nicula in secolul al XVIII-lea, dintre care se remarca o "Sf. Troita" ce contopeste intr-o singura figura trei fete distincte incadrate in nimbul triunghiular.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - 70 A, sat GOILA; comuna CĂBEŞTI, Bihor
emilia / 18-Aug-2009Pe drumul de la Oradea spre Cluj-Napoca, in mijlocul satului Gheghie, nu departe de un castel (azi sanatoriu), se afla o biserica de lemn, adusa din satul Luncsoara in anul 1714, asa cum arata pisania de pe peretele vestic, partial acoperita de sipcile de brad ce intaresc tavanul prispei.
Portalul intrarii este ornamentat cu "franghie" si disc solar, iar peretii poarta un brau torsada. Arcaturile prispei sunt prinse de stalpi prin cuie din lemn de tisa, cu capetele mult prelungite inafara.
Ferestrele mici, cate trei pe latura nordica si sudica, sunt prinse intre barnele orizontale ale peretilor.
In interior se intalnesc in mai multe parti, frize ornamentale realizate prin rasucirea unor benzi colorate in rosu, galben, albastru si alb.
Pe peretele vestic al naosului domina scena inaltarii "Sf. Ilie" la cer, in carul sau tras de cai inaripati.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" - Str. Principală 66A, sat GHEGHIE; comuna AUŞEU, Bihor
emilia / 18-Aug-2009Biserica de lemn "Pogorarea Sf. Duh" este o constructie modesta din prima jumatate a secolului al XIX-lea.
Imaginea ei initiala a fost mult modificata prin renovarea ce i s-a facut in anul 1934.
Peretii sunt alcatuiti din barne prinse din loc in loc in stalpi verticali (sistemul paiantei), tencuiti atat in interior cat si in exterior.
Aceasta biserica cu turn cu bulbi, a inlocuit una foarte veche, despre care oamenii satului spun ca ar fi fost construita in 1756.
In interior sunt pictate doar iconostasul si bolta naosului. Pe peretele vestic al naosului se afla inscriptia:"...s-au zugravitu in anul 1870 prin pictorul Emanuel Weiss Antal".
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Pogorârea Sf. Duh" - 150, sat DUŞEŞTI; comuna CEICA, Bihor
emilia / 18-Aug-2009Capela cetatii Calnic este o constructie tip sala, incheiata spre rasarit cu o absida semicirculara, usor decrosata. Accesul se face pe la vest printr-un portal gotic, singurul element de piatra profilata al cladirii. Cateva ferestre de forme diferite se afla pe fatadele de vest, sud si est. In peretele sudic al navei la mica inltime au fost practicate niste deschideri inguste, de tipul meterezelor. Un acoperis unic inveleste intreaga cladire, de la frontonul triunghiular, pana la absida altarului. Interiorul capelei este tavanit. O tribuna de lemn datata 1733 este adosata peretelui vestic, fiind sprijinita de doi stalpi. Parapetul are panouri pictate cu motive florale. Cateva locasuri de grinzi, vizibile pe peretele nordic, indica faptul ca tribuna continua si pe aceasta latura. O deschidere de usa de pe acelasi perete, azi zidita, marcheaza accesul initial la tribuna, care se facea direct din exterior, printr-o scara de lemn. Pe zidul arcului triumfal, in partea sudica, se afla cateva urme de pictura veche.
(dupa "Cetatea Calnic" de Marius Porumb si Ciprian Firea - Editura Academiei Romane 2007)
» Capelă - sat CÂLNIC; comuna CÂLNIC, Alba
emilia / 18-Aug-2009Incinta exterioara a cetatii Calnic are un diametru maxim de cca 70 m si o inaltime de cca 3 m. A fost construita in a doua jumatate a secolului al XV-lea, pentru o mai buna aparare, pe vechiul sant al cetatii, care a fost umplut cu pamant, la un nivel mai inalt cu circa 1 m fata de nivelul de calcare. Pentru a contracara impingerile exercitate de masa de pamant, curtina exterioara cu metereze din loc in loc, a fost intarita cu mai multe contraforturi. Datorita aliniamentului avansat al noii incinte a fost necesara construirea barbacanei, dotata cu al doilea turn de poarta. O arcada ce sustinea elevatia unui zid, vizibila din interior, este singura urma a acestui turn ce a disparut. In partea sud-vestica se afla un bastion semicircular.
(dupa "Cetatea Calnic" de Marius Porumb si Ciprian Firea - Editura Academiei Romane 2007)
» Incintă fortificată exterioară - sat CÂLNIC; comuna CÂLNIC, Alba
emilia / 18-Aug-2009Cetatea Calnic are o incinta fortificata interioara de 7 m inaltime, ce descrie un oval alungit pe dirctia NE-SV, cu diametru maxim de cca 50 m. In partea de nord sunt trei contraforturi masive din beton armat, instalate la lucrarile de restaurare. La interior zidaria prezinta siruri de orificii ce indica traseul vechiului drum de straja si vechile locasuri de fixare ale grinzilor camarilor de pe intreg perimetrul incintei interioare. In prima etapa s-a ridicat turnul portii si turnul de aparare, iar in a doua etapa incinta a fost inaltata cu cca 3,5 m.
Turnul de aparare din SE are o inaltime de cca 15 m, plan rectangular si forma prismatica. Accesul se face printr-o usa deschisa la etajul intai. La cele doua niveluri superioare turnul pastraza metereze inalte si inguste, iar acoperisul este piramidal. Dupa pierderea rolului militar al cetatii, in acest loc bine aerat si rece, isi pastrau oamenii slanina, de aceea este cunoscut si sub numele de turnul slaninii.
Cu cei 24 m inaltime, turnul portii reprezinta una din dominantele verticale ale ansamblului. Intrarea in curtea interioara se face pe la parterul acestui turn, acoperit cu o bolta semicilindrica. Accesul in interiorul turnului se face printr-o scara de piatra, sprijinita pe un arc amplu de zidarie care conduce la etajul intai. De aici se urca pana la galeria de aparare de la ultimul etaj, protejata de un acoperis in patru ape, unde se afla patru clopote.
Barbacana sau coridorul portii, este o constructie de plan rectangular alungit, ce proteja intrarea. Necesitatea ei a aparut dupa ridicarea incintei exterioare, fapt care a lasat poarta initiala retrasa de la noul aliniament. Barbacana avea doua niveluri, separate printr-un planseu de lemn din care au ramas doar grinzile de sustinere. Pe la parter se face accesul propriu-zis in cetate, iar etajul cu numeroase metereze, avea rol de aparare si flancare a incintelor. La etaj se ajungea din turnul portii, printr-o usa azi zidita.
Camarile cele mai bine pastrate sunt adosate in interiorul zidului nordic, in partea dreapta a turnului portii. Ele sunt functionale si astazi, fiind adapostite sub un acoperis in doua ape ce urmeaza traseul incintei. Spre sud fata de turnul portii camarile sunt ruinate. Constructiile perimetrale aveau trei niveluri: parterul si etajul intai erau divizate in numeroase compartimente de locuit, iar etajul superior, continuu de-a lungul cununii zidului, avea functia de coridor de aparare. La acest nivel erau deschise cele mai multe metereze.
(dupa "Cetatea Calnic" de Marius Porumb si Ciprian Firea - Editura Academiei Romane 2007)
» Incintă fortificată interioară şi încăperi pentru provizii (fragmente) - sat CÂLNIC; comuna CÂLNIC, Alba
emilia / 18-Aug-2009Donjonul Siegfried, vestigiu medieval din ansamblul cetatii Calnic, a fost construit in secolul al XIII-lea. De plan dreptunghiular (cca 9 x 13 m), cu ziduri groase de cca 1 m, turnul se ridica pana la 27 m inaltime (20 m zidaria, 7 m acoperisul in patru ape). Este amplasat in jumatatea sudica a incintei, fiind orientat cu latura lunga pe directia NV-SE.
Parterul este o incapere boltita, turnul avand initial functia de locuinta. Aici se depozitau proviziile familiei nobiliare. Accesul se facea exclusiv printr-o scara practicata in grosimea zidului, care cobora de la primul etaj. Astazi intrarea este directa, din exterior, printr-o poarta deschisa la inceputul secolului XX, in peretele nordic. Poarta este protejata cu o copertina de tigle, sprijinita pe doua picioare masive de zidarie. Pivnita este aerisita printr-o deschidere ingusta practicata in peretele sudic.
Etajul intai era camera de locuit, dotata cu un semineu ale carui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Aceasta sala a fost boltita, dar bolta s-a prabusit, pastrandu-se doar lunetele pe peretii de nord si sud. Incaperea e luminata prin mai multe deschideri ample, care aveau probabil ancadramente de piatra. Astazi s-a pastrat unul singur, spre est, o fereastra bifora cu trafor trilobat. Alte doua ferestre sunt dispuse pe zidul vestic. Ambrazurile foarte incapatoare ale ferestrelor constituiau nise care puteau fi folosite ca loc de sezut. Spre sud se afla o deschidere in a carei grosime converg scara din zid care coboara la pivnita si actualul acces in turn, facut din exterior pe o scara de beton, ce a fost adaugata la restaurare. Inainte de a fi o usa, aici se afla probabil latrina din lemn, iesita in consola, anexa obligatorie pentru turnurile-locuinta medievale.
Initial singurul acces in donjon se facea tot la nivelul primului etaj, dar printr-o usa in peretele nordic, protejata printr-un sistem defensiv din care au ramas trei orificii pentru grinzi, vizibile din exterior, care indica existenta unei galerii iesite din consola. La aceasta ajungea o scara mobila, iar usa putea fi blocata din interior cu un drug de lemn, fapt dovedit de locasul de glisare pastrat in grosimea zidului.
In coltul nord-estic al salii de la etajul intai se observa usa scarii care duce la nivelul superior, ce era probabil destinat dormitoarelor. Acesta era intr-o prima faza de constructie, etajul final, deoarece urma cosului de la semineu nu urca mai sus. Ulterior au mai fost adaugate doua etaje despartite de plansee pe grinzi de lemn. Multe din ferestrele initiale, largi, au fost obturate, practicandu-se deschideri inguste, de tip gura de tragere.
De la nivelul primului etaj si pana la tavanul de sub sarpanta acoperisului, interiorul turnului constituie azi o singura incapere ampla, de cca 15 m inaltime. La diverse inaltimi se pot observa barnele ce sustineau planseele dintre etaje, precum si grinzile din beton armat instalate de restauratori pentru consolidarea turnului. Folosind etajul intai si o subpanta usoara din metal si lemn, in turnul donjon restaurat a fost amenajata o colectie muzeala de arta medievala si populara.
(dupa "Cetatea Calnic" de Marius Porumb si Ciprian Firea - Editura Academiei Romane 2007)
» Donjonul Siegfried - sat CÂLNIC; comuna CÂLNIC, Alba
danarta / 17-Aug-2009
Mânăstirea Robaia, un colţ de rai în inima muntelui#Anual zeci de mii de credincioşi din toate colţurile ţării vin aici pentru a se rugaÎntr-o epocă marcată de viteză, de comprimarea vitezelor sau de a socoti totul în bani, pentru argeşeni încă mai există modalităţi de relaxare şi de petrecere a timpului liber aproape de casă şi cu bani puţini. Spre exemplu pelerinajele reprezintă un răgaz de reîmprospătare şi regenerare spirituală. La mănâstire turiştii pot lăsa în urmă grijile cotidiene şi se pot bucura de peisajele desprinse parcă dintr-un colţ de rai. Mânăstirea Robaia, aflată în comuna Muşăteşti, la 25 kilometri de Curtea de Argeş primeşte anual zeci de mii de turişti care vin aici să îşi găsească liniştea sufletească. Mânăstirea a fost atestată documentar încă din secolul al XIV-lea, iar numele de Robaia provine de la un atac al turcilor care au intrat în această biserică şi au luat oamenii robi în noaptea de inviere. Mânăstirea Robaia a fost locul de refugiu al Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofronie de la Cioara, care a trăit între anii 1764 şi 1766. Mânăstirea a fost un refugiu pentru pictorul Parvu Mutu, care şi-a petrecut aici ultimii ani din viaţă. La început mânăstirea a fost construită din lemn de banul Armega, după care a fost refăcută din piatră de Sava Sovarul sau Sufărul, între anii 1642-1644.#Cea mai frumoasă pictură din Muntenia.
Mânăstirea Robaia este refăcută între anii 1843-1868 de către Teodosie, Visarion şi Naum monahul. Deasemenea au mai avut loc câteva renovări şi refacere a picturii, care rămâne una dintre cele mai frumoase picturi din Muntenia. Biserica este repictată în anii 1848, 1901 şi 1951. Lăcaşul de cult poartă hramul Sfântului mare mucenic Gheorghe. Aşezământul a rezistat atâta timp datorită episcopului cărturar Iosif I al Argeşului cât şi a stareţilor obştii şi a arhiereului Nichita Duma, care au consolidat-o, i-au adaugat pridvorul în anul 1857 şi au înzestrat-o cu chilii, clopotniţă, în 1857 şi stareţie în 1935.#Mânăstirea adăposteşte 34 de maiciO biserică, câteva chilii, o clopotniţă şi un agheazmatar sunt astăzi atracţia pelerinilor. Lăcaşul de cult, chiliile şi anexele sunt legate între ele de alei mărginite de foarte multe flori atent îngrijite. Aici există şi o gospodărie anexă cu multe păsări de curte, vaci şi o grădină de legume îngrijită cu multă dăruire de măicuţe. La Mânăstirea Robaia trăiesc 34 de călugăriţe venite din toate colţurile ţării, conduse de Maica Stareţă Petronia Dobrescu. Aici se săvârşesc zilnic Sfânta Liturghie, ceasurile, acatistele şi vecerniile. Această oază de linişte şi reculegere o puteţi găsi la doar şase kilometri de la drumul judeţean Curtea de Argeş - Câmpulung. Aici liniştea este tulburată doar de cântecul păsărelelor, de vuietul vântului printre frunzele copacilor, de susurul râului, de clopotele bisericii şi de rugăciunile credincioşilor. Orice cuvânt în plus este de prisos.
» Schitul Robaia - sat ROBAIA; comuna MUŞĂTEŞTI, Arges