Castelul Banffy este cel mai mare castel din Transilvania, una dintre atractiile baroce majore ale Transilvaniei si României.
Descopera Castelul Banffy - detalii, fotografii, adrese utile
» Castelul Banffy - 152 -154, sat BONŢIDA; comuna BONŢIDA, Cluj
Cladirea e proiectata de marele arhitect Petre Antonescu - informatie cf. Listei Monumentelor din 1992
» Spitalul P.T.T.R. - Str. Poştei 4 sector 3, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
am simtit ca l-am intilnit pe Dumnezeu la schit.Ma bucur nespus ca am ascultat slujba.
» Case monahale - sat MĂNĂSTIREA NEAMŢ; comuna VÂNĂTORI-NEAMŢ, Neamt
Ansamblul bolnitei manastirii Hurezi se compune din biserica "Adormirea Maicii Domnului", ruinele unei cladiri alaturate ce a servit probabil de spital si foisorul. Incinta se afla pe un teren in panta, la rasarit fata de curtea bisericii mari.
Pisania bisericii consemneaza faptul ca lacasul este ctitoria doamnei Maria care "ravnindu si urmand in toate bunele fapte (ale sotului sau), ... au radicat si au infrumusetat ... in slava de Dumnezeu Nascatoarei Fecioare aceasta sfanta beserecuce, bolnita, facand-o ca in veci buna pomenire stremosilor, mosilor si parintilor sa ramaie ..., ispravind-o la al optulea anu alu domniii lor, la leatu de la zidirea lumii 7205 (1696)".
Biserica este compusa din naosul dreptunghiular, absida altarului si pridvorul deschis. Turla se ridica aproximativ in centru, intreaga biserica inscriindu-se intr-o piramida. Lungimea este egala cu inaltimea, pridvorul reprezentand o treime din suprafata totala. Coloanele de sectiune octogonala ale pridvorului sunt mai simple decat cele de la biserica mare si de la casa domneasca, armonizandu-se cu pietraria gotica a ferestrelor si potalului. Fatadele tencuite, cu registre si panouri, prezinta arcaturi ce se intersecteaza in registrul superior.
Biserica a fost pictata in anul 1699 de Preda si Necola, impreuna cu Efrem, probabil ucenic.
Ruinele bolnitei, unde calugarii bolnavi puteau fi izolati de restul obstii, sunt situate la nord de biserica bolnita si indreptate cu fatada spre sud. Cladirea in forma de L, este adosata zidului de incinta. Are doua niveluri, pivnita si galeria cu arcade. Compartimentarile si deschiderile permit identificarea unor chilii in aripa lunga si alte spatii mai mari, comune.
In coltul de sud-vest al incintei se afla un foisor cu coloane, un loc "de priveala", construit prin grija arhimandritului Ioan, ispravnic la inaltarea bolnitei. Din acest loc se poate contempla intreaga manastire si dealurile de dincolo de apa Romanilor.
(dupa "Manastirea Hurezi" de Corina Popa si Ioana Iancovescu - Editura Simetria, 2009)
» Ansamblul bolniţei mănăstirii Hurezi - Str. Mănăstirii 164 La E de incinta mare a mănăstirii, sat aparţinător ROMANII DE JOS; oraş HOREZU, Valcea
Casa din lemn, cu foişor, pe beciuri de piatra de râu. Păstrată în mediul urban, ilustrând artitectura tradiţională a târgurilor vechi româneşti, parte a arhitecturii populare româneşti, casa are o valoare artistică, arhitecturală şi documentară de excepţie. Are si valoare memorială, fiind legată de una dintre familiile câmpulungene care au inspitat pe Tudor Muşatescu atunci când a scris "Titanic vals". Lipsa de interes pentru conservarea ei este ...de neînţeles.
» Casa Edu - Str. Negru Vodă 264, municipiul CÂMPULUNG, Arges
Schitul "Sf. Stefan" este ultimul lacas apartinator de manastirea Hurezi, construit in timpul lui Constantin Brancoveanu.
Pentru acest schit a fost ales un loc mai indepartat de manastire, dincolo de apa Romanilor, la vest de incinta bisericii mari, la marginea unei paduri.
A fost construit in 1703, dupa cum arata pisania sapata in piatra, deasupra intrarii:
"Acestu sf(a)ntu si dumnezeescu schitu facutu-s-au intru pomenirea varhovnecului den mucenici Sf(a)ntului Stefan, cu cheltuiala prealuminatului Stefan Brancoveanul fiul preablandului domnu si obladuitor a toata Ugrrovlahiia, Io Constantin Bas(a)rab voevodu, intru a lui Dumnezeu cinste, mucenicului slava, parintilor liniste, ertare pacatelor si cerescului lacas castigare; l(eat) 7211 si ispravnicu fii(n)du chir Ioanu arhiemandritu".
Schitul are un plan triconc, format din altar, naos si pronaos. Lungimea bisericii (14 m) este egala cu inaltimea turlei. Incinta foarte mica nu a permis construiea unui pridvor.
Biserica de dimensiuni reduse are o turla cu diametru larg, in stil bizantin. Exteriorul este integral tencuit in alb.
Cladirile din jurul schitului si zidul ce le inconjoara, aflate in ruina la inceputul secolului atl XX-lea, au fost refacute si completate.
Turnul-clopotnita este situat in coltul de nord-vest al incintei.
Tabloul votiv il reprezinta pe Constantin Brancoveanu cu doamna si fiul lor Stefan, langa acesta fiind reprezentat "Sf. Stefan cel nou", iar in fata lor sunt zugraviti "Sf. Varlaam si Ioasaf", aluzie la alegerea facuta de tanarul print Ioasaf pentru lumea monahala.
(dupa "Manastirea Hurezi" de Corina Popa si Ioana Iancovescu - Editura Simetria, 2009)
» Schitul "Sf. Ştefan" - Str. Schitului 23 La 1 km V de mănăstire, sat aparţinător ROMANII DE JOS; oraş HOREZU, Valcea
Construit la inceputul secolului al XIX-lea, pe malul drept al Dunarii si la 2,5 km distanta de malul actual al Marii Negre, Farul din Sulina apartinea Administratiei Generale a Farurilor din Imperiul Otoman, care concesiona asigurarea functionarii si intretinerii lui unor societati particulare, obtinand in schimb un procentaj din incasarile provenite din taxele achitate de navele care beneficiau de serviciile sale.
La 1 aprilie 1878 Farul din Sulina este predat Comisiunii Europene a Dunarii, careia ii revenea din acel moment, sarcina de a-l administra, intretine si repara.
Turnul circular alb, are inaltimea de 21,33 metri. Cupola verde de deasupra adaposteste mecanismul de iluminat ce produce o lumina fixa alba, de ordinul 2, vizibila la 15 mile marine distanta. Initial iluminatul se realiza cu felinare cu ulei, iar din 1910-1911 a fost introdus iluminatul electric. In jurul cupolei era amenajata o platforma pe care se putea circula. Pentru ca navigatorii sa cunoasca adancimea apei pe canalul Sulina, pe fatada dinspre mare a platformei exista un panou mare pe care se putrea citi adancimea indicata in picioare engleze.
In jurul farului s-au construit locuinte pentru personal si depozite necesare functionarii complexului.
In perioada 1995-1997 constructia a fost restaurata de Ministerul Culturii si Cultelor, iar in anul 2003 a intrat in administrarea Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea, care a amenajat aici un muzeu.
(dupa pliantul "Muzeul Farul din Sulina" - text Madalina Ciocoiu)
» Farul Comisiei Europene a Dunării - Str. II 43, oraş SULINA, Tulcea
Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost construita pe locul unei biserici mai vechi, in anul 1725, in cimitirul satului Lunca Sprie.
Are un plan simplu alcatuit din nava dreptunghiulara si o absida nedecrosata. Peretii sunt din barne groase de gorun, prinse in cununi si legate la colturi in cheotori drepte.
Biserica a fost pictata in anul 1769, de un zugrav anonim. Usa diaconeasca pastraza o insemnare chirilica de unde rezulta data pictarii locasului. Pe usile imparatesti se poate citi: "Si s-au facut in casa lui Duma Mihai 1769".
Intre anii 1935-1936 s-a adaugat tencuiala in interior si in exterior, acoperindu-se picturile vechi, iar bolta semicilindrica a naosului a fost inlocuita , renuntandu-se la arcul dublou in intrados, decorat cu crestaturi in relief. Tot atunci a fost inlocuita invelitoarea de sindrila a acoperisului, cu una de tigla "horjita" si au fost marite ferestrele. Infatisarea actuala a turnului, cu bulbi si globuri suprapuse (influenta baroca tarzie), nu coincide desigur cu imaginea lui originara.
Biserica pastreaza o icoana pe lemn, "Pogorarea Sfantului Duh", datata 1743, icoane pe sticla de la Nicula si "Pravila" tiparita la Targoviste in anul 1652.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 119, sat LUNCA SPRIE; comuna DOBREŞTI, Bihor
Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost construita in anul 1759, in localitatea Fasca, pe terenul lui familiei lui Ungur Petru.
De acolo a fost adusa si recladita in anul 1873, pe vatra actuala in mijlocul campului cu flori. Dupa numai 60 de ani, biserica a fost din nou reparata, peretii fiind tencuiti cu lut amestecat cu pleava de secara.
Pana in anul 1954 a fost acoperita cu sindrila, inlocuita apoi cu tabla galvanizata.
La construirea bisericii nu s-a utilizat fierastraul, toate barnele fiind taiate din topor, inclusiv capetele celor trei barne prelungite in console, la colturile navei si altarului.
Interiorul nu este pictat si nici nu se observa urme de pictura, cu exceptia usilor imparatesti.
Ancadramentele usilor naosului si pronaosului sunt impodobite cu motivul franghiei incadrat de linii in zig-zag si rozete cu petale inscrise in cerc.
Clopotul bisericii dateaza din 1780. S-au facut lucrari de restaurare in anul 1977.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 40, sat FÂŞCA; comuna VÂRCIOROG, Bihor
Biserica "Sf. Dimitrie" a fost construita din barne orizontale de gorun, la inceputul secolului al XVIII-lea, conform documentelor vremii si refacuta in anul 1796, data crestata pe iconostas, in registrul inferior.
Este formata din pronaos, naos si absida poligonala decrosata a altarului.
Acoperisul si turnul se pastreaza in forma originara, invelite cu sindrila.
Biserica are doua intrari, una pe latura sudica, in naos si cealalta pe latura de vest.
Pronaosul si altarul sunt tavanite, iar naosul are o bolta semicilindrica.
Biserica a fost pictata in anul 1832 de zugravul Micula Mihail, asa cum arata inscriptia din naos: "Aceasta sfanta biserica a Fanatului s-au zugravit din cheltuiala ... si din ajutorul satului fiind birau Savu Nat si chitor Boc Petru. Eu zugravul Micula Mihail din Mociar. Octombrie 30 zile 1832". Zugravul a reusit sa redea miscarea folosind o cromatica avand ca dominanta griul, nuantat de rosu, albastru si verde.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf.Dimitrie" - 85, sat FÂNAŢE; comuna CÂMPANI, Bihor