emilia / 30-Sep-2009Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" de pe valea Crasnei a fost ridicata la inceputul secolului al XVIII-lea din lemn de gorun si fag. Mesterul Alexa Mocan a utilizat sistemul paiantei, in care stalpii verticali constituie suportul pentru fixarea barnelor orizontale. Planul cuprinde pe axa longitudinala pronaos, naos si absida poligonala nedecrosata.
In iarna anilor 1945-1946 o parte din turn, datorita viscolului s-a prabusit. Turnul, acoperisul si prispa de pe latura de vest au fost restaurate respectandu-se forma initiala.
Sistemul de boltire, cu tavan plat in pronaos si bolta semicilindrica in naos, se remarca la absida printr-o cupola formata din sase felii, sustinute de tot atatea nervuri incheiate intr-o "cheie de bolta" din lemn de brad. Acest mod de boltire este specific bisericilor de lemn din Moldova. Lipsita de forme decorative spectaculoase, biserica pastreaza icoane pe sticla, una dintre ele, "Arhanghelul Mihail" datata 1805, fiind executata de Popa Sandu din Iernuteni.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 611, sat CAMĂR; comuna CAMĂR, Salaj
emilia / 30-Sep-2009Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata in anul 1547 si renovata in secolul al XVIII-lea, cand s-a adaugat prispa cu umerasi si stalpi ciopliti si s-a innoit acoperisul, eveniment consemnat pe o barna a peretelui de sud :"Cand au sindrilitu, 1783, Lazaru mesteru". O interventie ulterioara o constituie si clopotnita ingusta de deasupra pronaosului, cu foisorul deschis pe doua arcade si flesa poligonala.
Planul bisericii este dreptunghiular, cu absida altarului semicirculara, decrosata, forma rar intalnita in arhitectura lemnului. In interior, bolta semicilindrica a naosului se sprijina pe un arc transversal, daltuit cu "franghii" si rozete. Bolta semicilindrica a altarului are la baza patru fasii curbe si o polita de barne servind de proscomidiar, ce porneste din spatele iconostasului.
Pe latura de sud, ancadramentul intrarii este ornamentat cu rozete, cruci si linii serpuite, incadrate in doua chenare din "franghie", ce se intalnesc intr-un cerc in torsada, cu cruce pe centru.
Torul este puternic profilat, fiind sculptat in "franghie" pe laturile de sud si sud-est. In pronaos ne intampina o impresionanta compozitie a judecatii de apoi, de factura bizantina. Cele zece fecioare si mironositele sunt invesmantate asemenea fetelor din zona, cu ilic si fuste largi, in rosu si gri, pe capul pieptanat in cosite stralucind palariutele cusute cu margele. In deapta intrarii este zugravita Cuv. Marina, iar in stanga Sf. Spiridon.
Pictura decoratiilor florale de pe bolta naosului si friza cu pesti de pe peretele despartitor au fost executate in primele decenii ale secolului al XIX-lea de zugravul Ion Prodan. Icoanele imparatesti sunt datate 1775.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 57, sat BULGARI; comuna SĂLĂŢIG, Salaj
DavidC / 30-Sep-2009Arh. Paul Smarandescu
» Palatul "Agricola - Fonciera" - Calea Victoriei 2 sector 3 , Str. pictor Nicolae Tonitza 12 sector 3, Str. Nicolae Filitti 2 sector 3, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
DavidC / 29-Sep-2009"Traversând din nou Bârzava, intrăm în cartierul Länd (forma austriacă a germanului „Land”, aici având înţelesul „la ţară”). Pe partea dreaptă a şoselei, pe malul unui lac artificial, se află Centrala hidroelectrică Grebla, din 1903-1904, cea mai veche din oraş, şi care funcţionează şi astăzi. Ea deţine în continuare aceleaşi turbine Pelton cu care a fost dotată de la început. Locul este denumit „grebla” deoarece acolo se afla încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea o instalaţie denumită astfel, cu ajutorul căreia erau reţinuţi buştenii tăiaţi în amonte şi care erau plutăriţi pe Bârzava pentru aprovizionarea uzinelor cu combustibil. Castelul de apă aferent acestei centrale care deserveşte Combinatul Siderurgic este situat deasupra, pe dealul Ranchina, de unde legătura este făcută cu ajutorul a trei conducte forţate cu un diametru de 900 mm şi o lungime de 600 m."
Rusnac, Mircea - Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei [►]
» Ansamblul hidroelectric "Grebla" - Str. Primăverii f.n. Cartier Stavila, municipiul REŞIŢA, Caras-Severin
DavidC / 29-Sep-2009" [...] cunoscută în limbajul cotidian drept „Şamota”"
Rusnac, Mircea - Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei [►]
» Fabrica de cărămidă, azi hală - Str. Lalescu Traian 36 În incinta SC TMK SA Reşiţa, zona Stavila, municipiul REŞIŢA, Caras-Severin
DavidC / 29-Sep-2009" [...] construită de întreprinzători privaţi germani în anul 1905"
Rusnac, Mircea - Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei [►]
» Distileria lemnului, azi clădire-anexă - Str. Văliugului 1 Cartier Marginea, în incinta S.C. Plastomet S.R.L., municipiul REŞIŢA, Caras-Severin
DavidC / 29-Sep-2009" [...] cea mai veche cantină muncitorească din oraş, din 1860, totodată una dintre primele clădiri existente şi acum în Reşiţa."
Rusnac, Mircea - Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei [►]
» Cantina muncitorească Marginea, azi magazine şi brutărie - Str. Sodol 2 Cartier Marginea, municipiul REŞIŢA, Caras-Severin
DavidC / 29-Sep-2009" [...] masiva clădire din piatră a morii Juracsek (Str. Zimbrului nr. 42), numită astfel după vechiul său proprietar, unul dintre conducătorii oraşului în timpul revoluţiei de la 1848. Este una dintre cele mai bătrâne clădiri din Reşiţa, astăzi fiind, din păcate, într-o stare avansată de degradare."
Rusnac, Mircea - Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei [►]
» Moara Juracek, azi locuinţe sociale - Str. Zimbrului 42 Cartier Stavila, municipiul REŞIŢA, Caras-Severin
DavidC / 29-Sep-2009"Urmează peste Bârzava „podul Stavila”, cel mai vechi pod arcuit integral sudat din România şi al treilea din Europa, datând din anul 1930. Din acest loc se pătrunde în cartierul cu acelaşi nume."
Rusnac, Mircea - Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei [►]
» Podul peste Bârzava - Str. Castanilor - Str. Zimbrului; Cartier Stavila, peste râul Barzava, municipiul REŞIŢA, Caras-Severin
DavidC / 29-Sep-2009"Momentul culminant al istoriei acesteia din urmă a avut loc la 1 noiembrie 1918, când de la balconul ei miile de muncitori adunaţi în piaţă au fost încunoştinţaţi asupra proclamării „Republicii Bănăţene”, fapt salutat de către ei, potrivit lui Victor Brătfălean, „cu cel mai mare entuziasm.”
Rusnac, Mircea - Ghidul monumentelor istorice ale Reşiţei [►]
» Casa Markovski, azi locuinţe - Piaţa Republicii 38 Cartier Reşiţa Montană, municipiul REŞIŢA, Caras-Severin