DavidC / 08-Nov-2009Sculptor Mircea Stefanescu
» Statuia lui Vlad Ţepeş - Bd. Bucureşti colţ cu str. Independenţei, municipiul GIURGIU, Giurgiu
DavidC / 08-Nov-2009Sculptor Karl Storck
» Monumentul funerar State Tomulescu - În cimitirul vechi, sat TOMULEŞTI; comuna TOPORU, Giurgiu
DavidC / 08-Nov-2009Sculptor Oscar Han
» Statuia "Triumf" - Bd. Bucureşti colţ cu şos. Prieteniei, municipiul GIURGIU, Giurgiu
DavidC / 08-Nov-2009Sculptor Cornel Medrea
» Bustul lui Mihai Eminescu - Parcul Alei, municipiul GIURGIU, Giurgiu
L.S. / 31-Oct-2009BISERICA SF. ARHANGHELI MIHAIL şi GAVRIIL – fosta Mănăstire „MĂRCUŢA”, „Mănăstirea lui Dan Logofătul de pe apa Colentinei”
Hramuri: Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, Sfinţii Voievozi, Adormirea Maicii Domnului.A fost zidită de Dan Danilovici mare logofăt, în 1586-1587, în timpul Domnului Mihnea II Turcitul, lângă un izvor tămăduitor aflat pe malul Colentinei.Numele de Mărcuţa i s-a dat, de la nepoata lui Dan logofăt, Vişa, fiica lui Marco armaşul (zisă Mărcuţa), care o repară la 1679 şi clădeşte chilii în jurul bisericii. Mitropolitul Ştefan al II-lea a adăugat pridvorul şi clopotniţa din incinta exterioară, a făcut cadrul din piatră al ferestrelor şi al uşii de intrare, o zugrăveşte aşa cum spune pisania din 1733, în timpul domniei lui Grigore II Ghica.În timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) se adaugă în jurul bisericii un han cu prăvălii şi ziduri ca de cetate şi se rezideşte clopotniţa din incinta interioară.Pe la 1820, în clădirile mănăstirii, este mutat un ospiciu pentru alienaţi, apoi după 1925 o şcoală de reeducare şi apoi pentru copii infirmi.O icoană făcătoare de minuni este adusă la 1848, de la schitul Malamuc – Buzău (de aici denumirea modificată în „balamuc”).La mijlocul secolului al XIX-lea este restaurată de arh. Johann Schlatter şi arh. Beniş. Între 1933-1941 mănăstirea a fost restaurată parţial, lucrările fiind conduse de arh. Em. Costescu de la Comisia Monumentelor Istorice. Intre 1945-1957 s-au făcut ample lucrări de reparaţii.Din 1966-1984 se continuă restaurarea în vremea preotului paroh Nicolae Pretorian. Este reconstituită turla Pantocrator, după urmele păstrate, este restaurat pridvorul şi este invelită cu tablă de aramă. O nouă tâmplă este lucrată în lemn de nuc de sculptorul Aurel Obreja. Pictura a fost restaurată.Face parte din bisericile inspirate de planul bisericii de la Cozia, triconc cu o turlă pe naos (21,6 x 6,5-11,5 m), cu pereţi groşi de cca 80 cm. Faţadele sunt decorate în cărămidă aparentă aşezată în rânduri orizontale, alternate cu fâşii tencuite, întrerupte de câte două cărămizi poziţionate vertical. Ele sunt împărţite de un brâu simplu de cărămizi rotunjite, în două registre inegale, compuse din arcaturi executate cu aceleaşi cărămizi speciale. La restaurare, paramentul a fost scos de sub tencuiala ce fusese aplicată în secolul XVIII.Decoraţia exterioară a bisericii este elementul cel mai interesant şi valoros, care o situează printre cele mai importante monumente religioase din a doua jumătate a secolului al XVI-lea.În faţa porţii vechii Mănăstiri Mărcuţa, între 1999-2005 a fost ridicată o nouă biserică cu hramul Înălţarea Domnului.L.S.
» Mănăstirea Mărcuţa - Str. Biserica Mărcuţa 8 sector 2, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 27-Oct-2009Biserica de lemn"Sf. Apostoli Petru si Pavel" a fost construita la inceputul secolului al XVII-lea din cinci barne masive de stejar, inlocuind vechiul locas de cult ce avea sapat in lemnul talpii anul 1494. Planul este dreptunghiular, cu absida altarului decrosata, de forma patrata. In cea de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea s-a adaugat o prispa pe latura intrarii si s-a schimbat forma acoperisului. Peste pronaos a aparut o clopotnita potrivita, cu foisor deschis pe o singura arcada si flesa svelta, de sectiune poligonala. Un brau in "franghie", puternic profilat, incinge mijlocul locasului, intalnind la est luminatorul format din patru orificii circulare cuprinse intr-un cerc cu decor dintat si ancorat de brau prin snururi. La imbinarea peretilor sunt console marunt cioplite cu rozete. Un chenar in "franghie" strabate ancadramentul intrarii de pe latura de sud si trecerea din pronaos in naos, insotind deasupra si o barna a peretelui. O deosebita grija a acordat mesterul decorarii boltii semicilindrice a naosului. De o parte si de alta a grinzii centrale sunt cate sase rozete, iar cheia de bolta sugereaza un ciorchine de struguri. Pictura apartine zugravului Ioan Pop din Romanasi.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei, BISERICILE DE LEMN" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" - 43, sat SÎNPETRU ALMAŞULUI; comuna HIDA, Salaj
emilia / 27-Oct-2009Biserica de lemn "Sf. Nicolae" a fost ridicata la inceputul secolului al XVIII-lea, in plan dreptunghiular, cu absida decrosata, patrata. Dimensiunile sunt 9,80 m / 4,60 m. Acoperisul de tabla, cu pante mari si clopotnita scunda, cu deschideri semicirculare si coif, a fost refacut in anul 1968, dupa ce ploile au distrus podoaba pictata, oferita locasului la sfarsitul secolului al XVIII-lea. S-au pastrat doar trei icoane imparatesti, cu chenare in "franghie" si colorit pastelat.
In pronaos se afla o cruce de lemn cu o minunata decoratie sculptata si inscriptia "Popa Gheorghe, 1740".
Prispa adaugata fatadei principale in cea de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, este bogat decorata cu flori sculptate la capetele cuielor de lemn. Torul suprapus peste mijlocul locasului este sculptat in "franghie".
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei BISERICILE DE LEMN" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - 133, sat ROMITA; comuna ROMÂNAŞI, Salaj
emilia / 27-Oct-2009Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a fost inaltata la inceputul secolului al XIX-lea, urmand in plan forma unui dreptunghi cu absida decrosata, poligonala cu cinci laturi. In 1846, pentru marirea spatiului, altarul a fost mutat mai spre rasarit, adaugandu-se o travee in naos, deasupra careia s-a continuat boltirea semicilindrica. Cu acelasi prilej, decrosul de pe latura de sud a fost inchis, creindu-se diaconiconul. Bolta semicilindrica a altarului este cea originara, ce se racordeaza cu peretii prin doua fasii curbe si una dreptunghiulara la est.
Prispa pastreaza amplasamentul traditional, pe latura de sud, avand stalpii si arcadele decorate cu cioplituri.
Pictura in culori vii, este opera zugravului Ioan Pop de Romanasi, fiind executata in anul 1810.
Biserica a fost acoperita la ultimele restaurari cu tabla, doar turnul, cu foisor pe console si flesa inalta, pasrand invelisul originar de sita.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa Romana a Oradiei - BISERICILE DE LEMN" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache-Panait, Editura Episcopiei Ortodoxe Romana a Oradiei - 1978)
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - 75, sat RĂSTOLŢU DEŞERT; comuna AGRIJ, Salaj
emilia / 27-Oct-2009Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost construita in anii 1832-1833 si sfintita la 5 septembrie 1833, dupa cum arata pisania de deasupra intrarii in naos. Planul este dreptunghiular, cu absida altarului decrosata, poligonala, cu cinci laturi. Pronaosul este acoperit cu un tavan drept, naosul are o bolta semicilindrica, retrasa de la pereti pe o grinda sculptata cu un brau in "franghie", iar altarul este acoperit tot cu o bolta semicilindrica, racordata cu peretii prin trei fasii inclinate.
Pridvorul deschis pe arcade cioplite, este amplasat pe fatada de vest. Acoperisul de sita are un turn inalt .
Decoratia pictata se datoreaza, dupa cum spune pisania de pe timpanul de vest al naosului, zugravului Elizar Tocaci, nascut in Pirosa.
(dupa "Monumente istorice bisericesti din Eparhia Ortodoxa romana a Oradiei, Judetele Bihor, Salaj si Satu-Mare, BISERICILE DE LEMN" de Dr. Ioan Godea si Dr. Ioana Cristache Panait - Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei, 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 51, sat RĂSTOCI; comuna ILEANDA, Salaj
wu2005 / 26-Oct-2009Şcoala Pittner, prima şcoală muncitorească din Reşiţa, a fost mutată de la Oraviţa cu scopul de a forma muncitori pentru uzina metalurgică din oraş şi a fost construită în jurul anului 1900. Interesant la această clădire este ceasul cu cadran solar care se află în curte. Puţină lume ştie de existenţa acestuia. Astăzi, clădirea se afla într-o stare avansată de degradare, la fel şi ceasul. Monumentul istoric, cu codul CS-II-m-B-10918 din LMI, deserveşte, în prezent, ca şi locuinţa socială, atât pentru familii de rromi cât şi de români
» Şcoala civilă (Şcoala Pittner), azi locuinţe - Str. Furnalelor 13B Cartier Reşiţa Montană, municipiul REŞIŢA, Caras-Severin