emilia / 26-Nov-2009Ansamblul Golesti a fost construit de Stroe Leurdeanu si sotia sa Visa in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Lucrarile au fost conduse de catre Stoica, care isi semneaza in mai multe locuri opera, poate in chip de arhitect. Pe fereastra din axul absidei bisericii inscriptia este "Stoica maistor", iar la exteriorul casei, pe unul din ancadramentele ferestrelor pivnitelor este trecut si anul 1640, langa semnatura Stoica. Pe fereastra din coltul dinspre est al laturii sud-estice a conacului se afla o alta inscriptie cu numele proprietarilor: jupan Stroe si jupanita Visa, aceasta fiind cea care a adus drept zestre Golestii. Stroe era o figura marcanta a vietii politice muntene, profund implicat in lupta dintre fractiunile boieresti, situandu-se hotarat in tabara adversa Cantacuzinilor. Ansamblul cuprindea odinioara casa cu dependintele ei, inchisa intr-o incinta intarita si biserica de curte. Acum aceasta se afla dincolo de drumul comunal, dar la origine probabil ca incinta bisericii continua pe cea a caselor. Ambele edificii au fost puternic modificate in decursul timpurilor. Incinta actuala, cu turnurile circulare de colt, cu baia turceasca si cu turnul de poarta reconstruit, dateaza din perioada 1784-1807, fiind opera marelui ban Radu Golescu. La inceputul secolului al XIX-lea au fost ridicate constructiile care adaposteau operele filantropice ale lui Dinicu Golescu : azilul pentru saraci si scoala satului. Casa a fost modernizata de descendentii lui Dinicu Golescu, fratii si verii sai si intregul ansamblu a fost restaurat in perioada 1940-1943. In ansamblul civil este acum organizat Muzeul familiei Golestilor, in spatiul din jur Muzeul Viticulturii si Pomiculturii, iar biserica "Sfanta Treime" este biserica de mir pentru comunitatea locala.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca" de Tereza Sinigalia, Bucuresti - 2002)
» Curtea Goleştilor - Str. Golescu Radu 27, sat aparţinător GOLEŞTI; oraş ŞTEFĂNEŞTI, Arges
DavidC / 25-Nov-2009Multumiri pentru semnalare, fotografia respectiva a fost inlaturata.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Mănăstirii 2A, oraş SINAIA, Prahova
raduvoinescu / 25-Nov-2009Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită de Spătarul Mihail Cantacuzino în
1690-1695, primul stareţ fiind Ierom. Nicodim.
Frescele au fost realizate de cel mai important pictor al vremii, Pârvu Mutu. In 1788, în timpul luptelor
dintre austrieci şi turci, biserica a fost grav avariată, turnul-clopotniţă dărâmat şi pictura distrusă in multe
locuri, aşa că în zilele noastre pictura lui Pârvu Mutu mai poate fi admirată doar in pridvor, in pronaos
(tabloul votiv) şi in turla naosului (afara de Pantocrator). Tabloul votiv cuprinde întreaga familie Cantacuzino,
inclusiv strămoşi iluştri. Cinci dintre cei pictaţi aici au fost domnitori ai Ţării Româneşti.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Mănăstirii 2A, oraş SINAIA, Prahova
raduvoinescu / 25-Nov-2009Fotografia publicata de MDM la acest subiect nu este monumentul de secol XVII, ci biserica noua a manastirii - Biserica "Sfânta Treime", construită de stareţul Ioasaf, şi finalizată de tareţul Paisie, în 1842-1846.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Mănăstirii 2A, oraş SINAIA, Prahova
raduvoinescu / 25-Nov-2009
Din darurile testamentare ale unei credincioase, Sf. Ierarh Calinic de la Cernica,stareţul manastirii Cernica a zidit în 1833 biserica Adormirea din Câmpina, cunoscută drept "Biserica de la Han", întemeind şi o şcoală în jurul ei.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului"-de la Han - Bd. Carol I 133A, municipiul CÂMPINA, Prahova
raduvoinescu / 25-Nov-2009Extras din lucrarea “Parohia Sfantul Nicolae Campina - istoria locului” de Pr. Ic. Stavr. Petru Moga
Primul locas de cult construit in vatra actualei parohii Sf. Nicolae a fost biserica de lemn a Schitului Sf. Nicolae Slobozia, care exista la data de 25 iunie 1714, cand hrisovul domnitorului Stefan Cantacuzino innoieste si intareste un hrisov mai vechi al “mariei Sale Constantin voda Brancoveanu” referitor la dreptul Manastirii Sinaia de a tine, scutite de toate dajdiile, “zece case de oameni straini adica scheai, ungureni, moldoveni, arbanasi, sarbi…pe mosia Sfintei Manastiri de la Campina ot sud Prahova, care mosie este data si inchinata la aceasta Sfanta Manastire de Parintele Popa Preda, care mosie este data si inchinata la aceasta Sfanta Manastire de Parintele Popa Preda, feciorul lui Patrascu Postelnicul din Campina.”
Prima biserica de zid a fost construita la sfarsitul secolului XVIII (propunem anul 1786) de catre staretul Manastirii Sinaia, grecul Damaschin. Acesta se ingrijise de refacerea Manastirii Sinaia, bombardata in timpul confruntarilor armate dintre turci si austrieci in razboiul din 1787-1788, respectiv refacuse paraclisul de pe latura nordica a manastirii, resfintit in mai 1792 (noul ctitor fiind pictat ca staret in naosul paraclisului, langa usa de intrare), refacuse turlele si acoperisul bisericii si zonele de pictura murala distruse si asezase o noua piatra de pisanie la 1795. Dar “sederea i-au fost mai totdeauna in Metohul Slobozia…unde au zidit si niste case inalte, sub care era un beci in fata pamantului si deasupra cinci odai cu balcon scos in afara si biserica linga metoh de zid”. Cu toate ca dupa pierderea staretiei, atat el cat si amintirea lui dupa moarte au devenit, printr-o interpretare tendentioasa, nomina odiosa in toate izvoarele scrise ale Manastirii Sinaia pana in ziua de astazi, inmormantarea lui cu cinstea cuvenita unui ctitor in pronaosul bisericii metocului de la Campina poate fi explicata prin faptul ca in perioada 1819 – octombrie 1820, Manastirea Sinaia era temporar desfiintata prin refugierea peste munti a intregului personal impreuna cu staretul Iustin Arhimandritul si nu mai exercita nici o autoritate asupra asezamantului de la Campina. La Campina prezenta lui Damaschin (devenit probabil in ultimii ani schimonahul Dionisie, nume inscris pe piatra de mormant) la metocul Slobozia a fost perceputa ca pozitiva, de vreme ce atat Parohia Adormirea Maicii Domnului cat si Sfanta Treime din Campina il au inscris in pomelnicul ctitoricesc. Prima biserica de zid avea o arhitectura simpla, cu pronaosul si naosul rectangulare. A fost desigur pictata. Fragmente de tencuiala veche pictata au fost gasite sub dusumeaua actuala ca umplutura a unui mic put absorbant aflat in coltul de nord-est a pronaosului vechii biserici. O pictura de slaba calitate, asemanatoare celei de la intrarea si din pronaosul paraclisului de iarna din Manastirea Sinaia, realizata la 1792. Biserica avea la intrare un ancadrament de piatra slefuita si deasupra acestuia o piatra de pisanie. Aceste elemente au fost refolosite, in 1857 – 1858, cand biserica lui Damaschin, care rezistase cu greu cutremurelor din prima jumatate a secolului XIX, a fost inlocuita cu o noua constructie, realizata cu cheltuiala Eforiei Spitalelor Civile. Aceasta constructie a ajuns pana la noi, fiind inscrisa pe lista monumentelor istorice, avand Cod LMI 2004 PH-II-m-B-16398.
In anul 1898, preotul Thomescu raporta Protopopului Jud. Prahova ca “aceasta sfanta biserica nu poseda nici o inscriptie de data fondatiunii, dar dupa informatiuni am aflat ca este facuta de parintele Arhimandrit Ghenadie Sinaitul cu spesele onor Eforii pe la anul 1857”. Biserica Eforiei a fost pictata probabil in 1861 de catre pictorul Parvulescu. Anul si numele pictorului se pastreaza pe icoanele tamplei actuale, pictate pe lemn in stilul decadent al epocii. Pictura murala a fost refacuta in ulei in anul 1915 de catre profesorul ploiestean Thomescu. O ultima spalare si refacere a picturii a fost realizata cu ocazia reparatiilor ample de dupa cutremurul din 1977.
Sursele citatelor :
Hrisovul Domnitorului Stefan Cantacuzino, apud A.G. Galasescu, “Sinaia”, Buc., 1895, pag.45 si pag.23
Condica de corespondenta pe 1898, Arhiva parohiala, NR.4.
» Biserica "Sf. Nicolae" a fostului schit Slobozia - Aleea Nucilor 9, municipiul CÂMPINA, Prahova
emilia / 25-Nov-2009Biserica de lemn "Sf. Arhangeli Mihail si Gavril" a fost construita in 1632, in plan dreptunghiular, cu absida decrosata, patrata. Turnul de mici dimensiuni, este incununat cu un coif acoperit cu talpa si are corpul delimitat de scanduri terminate in partea de jos cu decoratii realizate prin traforare. Prispa de pe latura de sud este simpla, ca si stalpii ce o marginesc. Imbinarea contrafiselor, frumos modelate, este in cuie de lemn. Sistemul de boltire este cel traditional, cu pronaos acoperit de tavan drept si bolta semicilindrica deasupra naosului si altarului. Datorita dimensiunilor reduse, iconostasul are doar doua usi. Biserica a fost renovata in 1950-1952, cand s-au tencuit peretii, acoperind pictura veche.
(dupa "Monumente Istorice Bisericesti din Eparhia Oradiei" de Ioan Godea si Ioana Cristache- Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 180, sat SIGHETU SILVANIEI; comuna CHIEŞD, Salaj
raduvoinescu / 25-Nov-2009Clădirea care adăposteşte actualul sediu al Primăriei Municipiului Câmpina este cunoscută de cei care apreciază monumentele istorice drept « Locuinţa orăşenească dezvoltată – Vila Ştefănescu (Casa cu Grifoni) » şi face parte din patrimoniul municipiului Câmpina, alături de alte zece clădiri din Câmpina declarate monumente istorice.
Cladirea actualului sediu al Primariei Câmpina, cunoscuta sub denumirea de "Casa cu Grifoni", a fost construita în anii 1901-1902 de Gheorghe Stefanescu, originar din Câmpina. Cladirea, construita pentru familia sa, a fost prima iluminata electric din Câmpina, având la subsol un grup electrogen adus din Germania. Costul foarte mare al cladirii nu a constituit o problema pentru Gheorghe Stefanescu deoarece era un prosper om de afaceri în domeniul petrolului , având legaturi de afaceri cu firme din Germania si Belgia. Dupa primul razboi mondial, Gheorghe Stefanescu îsi lichideaza afacerile si, fiind un om generos, doneaza Casa cu Grifoni pentru a functiona în ea "Scoala de Maistri Sondori si Rafinori", prima de acest gen din lume, înfiintata în 1904 la Câmpina si purtând numele cunoscutului inginer de petrol C.Alimanisteanu. Din anul 2002 cladirea a intrat în patrimoniul Primariei Câmpina si din anul 2004 în aceasta cladire se desfasoara activitatea Primariei Câmpina.
» Vila Ştefănescu - "Casa cu grifoni", azi Primăria - Bd. Culturii 18, municipiul CÂMPINA, Prahova
emilia / 25-Nov-2009Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicata in prima jumatate a secolului al XIX-lea, de ample dimensiuni, 12,50 / 5,70 m. Planul este dreptunghiular, cu absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi. Sistemul de boltire este cel traditional cu tavan drept peste pronaos si bolta semicilindrica peste naos si altar, ce se racordeaza cu peretii prin trei fasii curbe. Acoperisul de sita are pante mari si un turn foarte inalt, cu o flesa de 13 m si foisor in console, peste pronaos. Decorul pictat nu a fost crutat de timpuri, urme slabe observandu-se pe bolta naosului si pe peretii altarului.
(dupa "Monumente Istorice Bisericesti din Eparhia Oradiei" de Ioan Godea si Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - 67, sat PURCĂREŢ; comuna LETCA, Salaj
emilia / 25-Nov-2009Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" a fost construita in anul 1730, de dimensiuni reduse (8,55/3,55m), forma dreptunghiulara, cu absida decrosata, patrata. Acoperirea interiorului este cea traditionala, cu tavan drept pe pronaos, bolta semicilindrica deasupra naosului si altarului ce se sfarseste intr-un timpan. Ancadramentele usilor sunt decorate cu franghie, romburi si rozete. Din prispa a ramas doar talpa. Locasul va fi restaurat, inlaturandu-se stratul gros de tencuiala de pe peretii exteriori si refacandu-se acoperisul de sita, cu turn ingust, foisor deschis pe cate o singura arcada si flesa ascutita.
(dupa "Monumente Istorice Bisericesti din Eparhia Oradiei" de Ioan Gadea si Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - 92 A, sat PRODĂNEŞTI; comuna CREACA, Salaj