mpvandor / 30-Nov-2009numele de URSI-GHIOBESTI este gresit. URSI este un sat si GHIOBESTI este altul. Biserica monument istoric se afla in satul GHIOBESTI.
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - Între satele Urşi şi Ghiobeşti, sat URŞI -GHIOBEŞTI; comuna STOILEŞTI, Valcea
mpvandor / 30-Nov-2009Eroare a la LMI: Parohia se numeste VACARIA (de la faptul ca nu departe de biserica se afla un izlaz) si apartine de catunul BARSOIENI, com STOILESTI,VL.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Cătun Văcălia, sat STOILEŞTI; comuna STOILEŞTI, Valcea
emilia / 30-Nov-2009Palatul de forma dreptunghiulara in plan, dimensiunile fiind de 66 / 48,20 m, are subsol, parter si etaj. Pe laturile lungi peretii sunt lipiti de casele invecinate, celelalte laturi constituind fatada principala deschisa spre vest si fatada secundara. Constructia circumscrie o curte patrata cu laturile de 26,40 m. Aripile laterale, cu latimea de 11 m, sunt formate dintr-un singur sir de incaperi, iar celelalte aripi, cu latimea de 28,45 m, sunt alcatuite din cate doua randuri de incaperi. Intrarea principala are trei deschideri, una centrala, mai lata, in forma de maner de cos si doua laterale, semicirculare. Deasupra se afla o loggie cu sapte coloane cu capiteluri corintice. Deasupra ferestrelor laterale, decorul este alcatuit din bustul unui copil cu cornul abundentei in mana, iar deasupra celorlalte ferestre, de un copil tinand un delfin in mana si de un putto cu doi soimi. Intre ferestrele din mijloc este incastrata o inscriptie, deasupra careia se afla un inger trambitand. Fiecare fereastra de la etaj are sub ea un parapet de balustri. Peretele etajului este impartit ritmic in panouri rectangulare de pilastri cu capiteluri corintice. Sub acoperis, intreaga fatada are o atica puternica, ornamentata cu un motiv de panglici impletite, purtand la colturile fiecarei axe, cate o statuie sau urna, realizate de sculptorul Anton Schuchbauer. Aripa vestica a palatului poarta un acoperis in doua ape, partea inferioara avand patru lucarne, transformate in adevarate ferestre de mansarda cu chenarul superior terminat in semicerc decorat cu ghirlande si fructe. Rezalitul are un acoperis separat, usor arcuit, din tabla rosie, incununat cu un amplu motiv statuar, infatisand stema familiei Banffy, sculptata in piatra. In interior, coridorul parterului in aripa principala, are calote boeme, despartite de arcuri in forma de maner de cos, sustinute de pilastri si de doua siruri de stalpi cu sectiune patrata. La capatul coridorului se afla casa scarilor ce duce in foisorul si apoi in marile incaperi de la etaj. Coridorul aripei estice are bolta cilindrica si face legatura intre curtea de onoare si curtea de serviciu. Inspre aceasta din urma, palatul prezinta o fatada mult simplificata.
( Mircea Toca, "Clujul Baroc" - Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 78-83 )
» Palatul Banffy, azi Muzeul de Artă - Piaţa Unirii 30, municipiul CLUJ-NAPOCA, Cluj
emilia / 30-Nov-2009Palatul a fost ridicat de contele Ladislau Toldalagi II (1748-1806) si de sotia sa, contesa Ana Korda. Lucrarile au inceput in 1803, sub conducerea arhitectului italian Carlo Justi si au fost finalizate aproape de 13 decembrie 1808, cand o moarte fulgeratoare il rapune pe arhitect, la varsta de numai 40 de ani. Avand in plan forma unui patrat cu coltul sud-estic neterminat, cladirea se compune din subsol, parter si etaj. Fatada principala, lata de 42, 55 m, are 11 axe, in centru fiind asezat portalul, iar de o parte si de alta doua porti cu ancadrament dreptunghiular si cate o mica fereastra in partea superioara. Intrarile laterale sunt situate mai sus decat portalul principal, la ele urcand scari de piatra. Ferestrele parterului sunt impodobite cu grilaje din fier forjat, cu bogate motive geometrice si vegetale. Sub coroana nobiliara sunt forjate cu litere de mana initialele : GTL, GKA, GBG. Parterul este despartit de etaj printr-o friza decorativa compusa dintr-un motiv de panglici impletite. Friza este intrerupta din loc in loc de pilastri care sustin pe console balconul de piatra si grilaj din fier. Deasupra balconului se afla doua placi memoriale. Fatada vestica, cu o latime de 41,20 m, are aceleasi elemente ca si fatada principala, iar acoperisul este simplu, in doua ape. In interiorul palatului, coridoarele au calote boeme, despartite de arcuri. Arcade semicirculare simple, se sprijina pe stalpi cu baza patrata. Fata de nivelul de calcare al coridorului central, colateralii sunt mai inalti cu un metru. Coridorul din dreapta comunica cu o eleganta casa a scarilor, cu balustrada ornamentata cu panglici impletite. Atat la parter cat si la etaj sunt foisoare. Incaperile mici ale parterului, dispuse pe doua siruri, erau destinate servitorilor. La etaj scara de onoare duce la foisorul aflat in legatura cu salonul de onoare asezat in axul fatadei principale. In stanga si in dreapta acestuia se afla alte incaperi spatioase legate prin usi asezate de-a lungul aceluiasi ax. Grupate cate doua sau trei, incaperile din restul aripilor serveau ca locuinte membrilor familiei. Etajul este in intregime tavanit, iar parterul este acoperit cu calote boeme.
( Mircea Toca, "Clujul Baroc" - Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p.87-90)
» Palatul Tholdalagy-Korda, azi Universitatea "Babeş-Bolyai" - administraţia tehnică - Str. Brătianu I.C. 14, municipiul CLUJ-NAPOCA, Cluj
emilia / 27-Nov-2009Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", construita in secolul al XVI-lea, are plan dreptunghiular(8,85 / 3,65 m), cu absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi. Acoperirea interioara este realizata dintr-un tavan drept peste pronaos, o bolta semicilindrica in naos, retrasa de la pereti pe cate o barna, iar bolta asemanatoare a absidei altarului se termina spre est cu un timpan, racordat cu peretii printr-o suprafata usor inclinata. Iconostasul cu numai doua intrari, are timpanul, spre altar, asezat pe console, pe care se reazama o polita ce servea ca proscomidiar. Consolele de la imbinarea peretilor merg spre talpa pana la cea de a doua barna, cu crestaturi dispuse in trepte. Prezent numai pe latura de sud, braul in "franghie" este si el sapat pe cea de a doua barna de jos. Turnul-clopotnita, situat deasupra pronaosului, are deschideri dreptunghiulare si o flesa inalta. Pictura a fost realizata in anul 1863.
(dupa "Monumente Istorice Bisericesti din Eparhia Oradiei" de Ioan Godea si Ioana-cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" - 6, sat ŞOIMUŞENI; comuna LETCA, Salaj
emilia / 26-Nov-2009Actualul edificiu este o constructie paralelipipedica, ridicata pe trei niveluri, care isi datoreaza aspectul, transformarilor de la mijlocul secolului al XIX-lea. Acestei perioade ii apartine veranda-peron de pe fatada principala, dinspre intrare, ca si amenajarea celui de al trilea nivel, sub forma unui pavilion de lemn si sticla, un fel de belvedere plasat in mijlocul volumului mare al casei, cu acces direct din holul median printr-o scara din fier forjat. Numai pivnitele se pastreaza aproape nealterate. Cele originare se disting clar de cele adaugate in vremea lui Radu sau a lui Dinicu Golescu, atat prin materialul de constructie, cat si prin factura si modul de acoperire. La parterul locuibil, care se intinde pe toata suprafata pivnitelor, distingem o loggie de plan patrat, in coltul de sud-est, cu arcade semicirculare, ce avea deschiderea spre un elesteu, din care a ramas doar albia, la est de biserica.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca" de Tereza Sinigalia, Bucuresti - 2002)
» Conac - Str. Golescu Radu 27, sat aparţinător GOLEŞTI; oraş ŞTEFĂNEŞTI, Arges
emilia / 26-Nov-2009Ansamblul Golesti a fost construit de Stroe Leurdeanu si sotia sa Visa in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Lucrarile au fost conduse de catre Stoica, care isi semneaza in mai multe locuri opera, poate in chip de arhitect. Pe fereastra din axul absidei bisericii inscriptia este "Stoica maistor", iar la exteriorul casei, pe unul din ancadramentele ferestrelor pivnitelor este trecut si anul 1640, langa semnatura Stoica. Pe fereastra din coltul dinspre est al laturii sud-estice a conacului se afla o alta inscriptie cu numele proprietarilor: jupan Stroe si jupanita Visa, aceasta fiind cea care a adus drept zestre Golestii. Stroe era o figura marcanta a vietii politice muntene, profund implicat in lupta dintre fractiunile boieresti, situandu-se hotarat in tabara adversa Cantacuzinilor. Ansamblul cuprindea odinioara casa cu dependintele ei, inchisa intr-o incinta intarita si biserica de curte. Acum aceasta se afla dincolo de drumul comunal, dar la origine probabil ca incinta bisericii continua pe cea a caselor. Ambele edificii au fost puternic modificate in decursul timpurilor. Incinta actuala, cu turnurile circulare de colt, cu baia turceasca si cu turnul de poarta reconstruit, dateaza din perioada 1784-1807, fiind opera marelui ban Radu Golescu. La inceputul secolului al XIX-lea au fost ridicate constructiile care adaposteau operele filantropice ale lui Dinicu Golescu : azilul pentru saraci si scoala satului. Casa a fost modernizata de descendentii lui Dinicu Golescu, fratii si verii sai si intregul ansamblu a fost restaurat in perioada 1940-1943. In ansamblul civil este acum organizat Muzeul familiei Golestilor, in spatiul din jur Muzeul Viticulturii si Pomiculturii, iar biserica "Sfanta Treime" este biserica de mir pentru comunitatea locala.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca" de Tereza Sinigalia, Bucuresti - 2002)
» Curtea Goleştilor - Str. Golescu Radu 27, sat aparţinător GOLEŞTI; oraş ŞTEFĂNEŞTI, Arges
DavidC / 25-Nov-2009Multumiri pentru semnalare, fotografia respectiva a fost inlaturata.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Mănăstirii 2A, oraş SINAIA, Prahova
raduvoinescu / 25-Nov-2009Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită de Spătarul Mihail Cantacuzino în
1690-1695, primul stareţ fiind Ierom. Nicodim.
Frescele au fost realizate de cel mai important pictor al vremii, Pârvu Mutu. In 1788, în timpul luptelor
dintre austrieci şi turci, biserica a fost grav avariată, turnul-clopotniţă dărâmat şi pictura distrusă in multe
locuri, aşa că în zilele noastre pictura lui Pârvu Mutu mai poate fi admirată doar in pridvor, in pronaos
(tabloul votiv) şi in turla naosului (afara de Pantocrator). Tabloul votiv cuprinde întreaga familie Cantacuzino,
inclusiv strămoşi iluştri. Cinci dintre cei pictaţi aici au fost domnitori ai Ţării Româneşti.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Mănăstirii 2A, oraş SINAIA, Prahova
raduvoinescu / 25-Nov-2009Fotografia publicata de MDM la acest subiect nu este monumentul de secol XVII, ci biserica noua a manastirii - Biserica "Sfânta Treime", construită de stareţul Ioasaf, şi finalizată de tareţul Paisie, în 1842-1846.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Mănăstirii 2A, oraş SINAIA, Prahova