emilia / 02-Dec-2009Biserica "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul" este datata prin pisanie 1655-1656, fiind ctitoria lui Parvu Vladescu, a sotiei sale Anca si a fiilor lor Serban si Constantin. De plan dreptunghiular, cu absida decrosata, biserica are spre vest un pridvor deschis cu arcade semicirculare, adaugat mai tarziu, probabil de fiul lui Parvu, Serban Vladescu. Naosul este acoperit cu o simpla cupola pe pandativi, iar deasupra pronaosului se inalta un turn-clopotnita de sectiune octogonala. Accesul la clopotnita se face din pronaos, printr-un turnulet de scara, adosat fatadei nordice. Ancadramentul portalului vestic este deosebit, combinand curbe si un decor vegetal, sub pisania al carei text coboara putin pe montanti. Un brau nu prea lat, format din doua siruri de zimti ce incadreaza un tor pe o platbanda, imparte fatadele in doua registre aproape egale ca inaltime. In registrul inferior sunt panouri dreptunghiulare adancite in zid, iar in cel superior, firide terminate semicircular, desenate de un tor cu bumbi din ceramica smaltuita, in culorile verde inchis si cafeniu, prezenti si la baza patrata a turnului-clopotnita.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680", Editura Vremea, Bucuresti 2002)
» Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" - 369 , 370, în fostul cătun Vlădeştii de Sus, sat VLĂDEŞTI; comuna VLĂDEŞTI, Arges
marcela / 02-Dec-2009Tavan pridvor inchis.
» Biserica "Sf. Voievozi" - sat CÂNDEŞTI; comuna VERNEŞTI, Buzau
emilia / 02-Dec-2009Biserica de lemn "Sf. Ierarh Nicolae" a fost stramutata de trei ori pana a poposit in livada actuala, pe la anul 1600. Poate ca nici una din barnele originare nu se mai pastreaza in trupul bisericii, fiind inlocuite treptat, cu prilejul reparatiilor, ultima din 1972. De plan dreptunghiular, cu absida decrosata, patrata, biserica din Ceaca prezinta cateva particularitati constructive: dispunerea in decros a temeliei si lungimea neobisnuita a grinzilor peretilor despartitori, a caror capete strabat intreaga latime a prispei. Barnele de sus ale peretilor, imbinate in console, la intalnirea peretilor, coboara spre mijlocul locasului in cioplituri marunte. Din acoperisul de sita, cu pante mari, se iveste deasupra pronaosului, turnul-clopotnita cu ferestre dreptunghiulare si coif inalt. Prispa de pe latura de sud, cu cosoroaba marcata la capete de cate o rozeta, este realizata dintr-o galerie de arcade ce se sprijina pe stalpi decorati cu "toruri". In fata intrarii de pe latura de sud, ancadramentul este strabatut de trei chenare in "franghie" si rozete dublu festonate. Urmele decoratiei pictate, macinate de intemperii, pot fi atribuite zugravului Ioan Pop din Romanasi, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, sau inceputul secolului urmator.
(dupa "Monumente Istorice Bisericesti din Eparhia oradiei" de Ioan Godea si Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1987)
» Biserica de lemn "Sf. Ierarh Nicolae" - 170 B, sat CREACA; comuna CREACA, Salaj
emilia / 01-Dec-2009In 1651-1652, Matei Basarab a poruncit ispravnicilor care supraveghiasera lucrarile la Biserica Domneasca din Craiova, sa reinnoiasca fantana de la marginea orasului, de plan patrat, cu latura de 4,5 m. Laturile de sud, vest si nord au spre colturi cate trei colonete cu baze si capiteluri tronconice, mult evazate, unite printr-un antablament cu profil indecis, rezultatul ultimelor restaurari din 1905. Panourile dintre perechile de colonete sunt marcate la partea superioara de arce trilobate, realizate din caramizi dispuse radiar. Fatada principala, vestica, cuprinde pisania pusa de Matei Basarab si Doamna Elina, iar in partea inferioara sunt trei nise decorative, cea centrala cu arhivolta in acolada. Pe latura de sus se afla placa cu inscriptia restaurarii. Intreaga constructie este tencuita si poarta un acoperis de sita in patru ape.
( Tereza Sinigalia, "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" - Editura Vremea Bucuresti, 2002)
» Fântâna Popova - Str. Fântâna Popova La capătul străzii, municipiul CRAIOVA, Dolj
mpvandor / 30-Nov-2009numele de URSI-GHIOBESTI este gresit. URSI este un sat si GHIOBESTI este altul. Biserica monument istoric se afla in satul GHIOBESTI.
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - Între satele Urşi şi Ghiobeşti, sat URŞI -GHIOBEŞTI; comuna STOILEŞTI, Valcea
mpvandor / 30-Nov-2009Eroare a la LMI: Parohia se numeste VACARIA (de la faptul ca nu departe de biserica se afla un izlaz) si apartine de catunul BARSOIENI, com STOILESTI,VL.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Cătun Văcălia, sat STOILEŞTI; comuna STOILEŞTI, Valcea
emilia / 30-Nov-2009Palatul de forma dreptunghiulara in plan, dimensiunile fiind de 66 / 48,20 m, are subsol, parter si etaj. Pe laturile lungi peretii sunt lipiti de casele invecinate, celelalte laturi constituind fatada principala deschisa spre vest si fatada secundara. Constructia circumscrie o curte patrata cu laturile de 26,40 m. Aripile laterale, cu latimea de 11 m, sunt formate dintr-un singur sir de incaperi, iar celelalte aripi, cu latimea de 28,45 m, sunt alcatuite din cate doua randuri de incaperi. Intrarea principala are trei deschideri, una centrala, mai lata, in forma de maner de cos si doua laterale, semicirculare. Deasupra se afla o loggie cu sapte coloane cu capiteluri corintice. Deasupra ferestrelor laterale, decorul este alcatuit din bustul unui copil cu cornul abundentei in mana, iar deasupra celorlalte ferestre, de un copil tinand un delfin in mana si de un putto cu doi soimi. Intre ferestrele din mijloc este incastrata o inscriptie, deasupra careia se afla un inger trambitand. Fiecare fereastra de la etaj are sub ea un parapet de balustri. Peretele etajului este impartit ritmic in panouri rectangulare de pilastri cu capiteluri corintice. Sub acoperis, intreaga fatada are o atica puternica, ornamentata cu un motiv de panglici impletite, purtand la colturile fiecarei axe, cate o statuie sau urna, realizate de sculptorul Anton Schuchbauer. Aripa vestica a palatului poarta un acoperis in doua ape, partea inferioara avand patru lucarne, transformate in adevarate ferestre de mansarda cu chenarul superior terminat in semicerc decorat cu ghirlande si fructe. Rezalitul are un acoperis separat, usor arcuit, din tabla rosie, incununat cu un amplu motiv statuar, infatisand stema familiei Banffy, sculptata in piatra. In interior, coridorul parterului in aripa principala, are calote boeme, despartite de arcuri in forma de maner de cos, sustinute de pilastri si de doua siruri de stalpi cu sectiune patrata. La capatul coridorului se afla casa scarilor ce duce in foisorul si apoi in marile incaperi de la etaj. Coridorul aripei estice are bolta cilindrica si face legatura intre curtea de onoare si curtea de serviciu. Inspre aceasta din urma, palatul prezinta o fatada mult simplificata.
( Mircea Toca, "Clujul Baroc" - Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p. 78-83 )
» Palatul Banffy, azi Muzeul de Artă - Piaţa Unirii 30, municipiul CLUJ-NAPOCA, Cluj
emilia / 30-Nov-2009Palatul a fost ridicat de contele Ladislau Toldalagi II (1748-1806) si de sotia sa, contesa Ana Korda. Lucrarile au inceput in 1803, sub conducerea arhitectului italian Carlo Justi si au fost finalizate aproape de 13 decembrie 1808, cand o moarte fulgeratoare il rapune pe arhitect, la varsta de numai 40 de ani. Avand in plan forma unui patrat cu coltul sud-estic neterminat, cladirea se compune din subsol, parter si etaj. Fatada principala, lata de 42, 55 m, are 11 axe, in centru fiind asezat portalul, iar de o parte si de alta doua porti cu ancadrament dreptunghiular si cate o mica fereastra in partea superioara. Intrarile laterale sunt situate mai sus decat portalul principal, la ele urcand scari de piatra. Ferestrele parterului sunt impodobite cu grilaje din fier forjat, cu bogate motive geometrice si vegetale. Sub coroana nobiliara sunt forjate cu litere de mana initialele : GTL, GKA, GBG. Parterul este despartit de etaj printr-o friza decorativa compusa dintr-un motiv de panglici impletite. Friza este intrerupta din loc in loc de pilastri care sustin pe console balconul de piatra si grilaj din fier. Deasupra balconului se afla doua placi memoriale. Fatada vestica, cu o latime de 41,20 m, are aceleasi elemente ca si fatada principala, iar acoperisul este simplu, in doua ape. In interiorul palatului, coridoarele au calote boeme, despartite de arcuri. Arcade semicirculare simple, se sprijina pe stalpi cu baza patrata. Fata de nivelul de calcare al coridorului central, colateralii sunt mai inalti cu un metru. Coridorul din dreapta comunica cu o eleganta casa a scarilor, cu balustrada ornamentata cu panglici impletite. Atat la parter cat si la etaj sunt foisoare. Incaperile mici ale parterului, dispuse pe doua siruri, erau destinate servitorilor. La etaj scara de onoare duce la foisorul aflat in legatura cu salonul de onoare asezat in axul fatadei principale. In stanga si in dreapta acestuia se afla alte incaperi spatioase legate prin usi asezate de-a lungul aceluiasi ax. Grupate cate doua sau trei, incaperile din restul aripilor serveau ca locuinte membrilor familiei. Etajul este in intregime tavanit, iar parterul este acoperit cu calote boeme.
( Mircea Toca, "Clujul Baroc" - Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, p.87-90)
» Palatul Tholdalagy-Korda, azi Universitatea "Babeş-Bolyai" - administraţia tehnică - Str. Brătianu I.C. 14, municipiul CLUJ-NAPOCA, Cluj
emilia / 27-Nov-2009Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", construita in secolul al XVI-lea, are plan dreptunghiular(8,85 / 3,65 m), cu absida decrosata, poligonala, cu cinci laturi. Acoperirea interioara este realizata dintr-un tavan drept peste pronaos, o bolta semicilindrica in naos, retrasa de la pereti pe cate o barna, iar bolta asemanatoare a absidei altarului se termina spre est cu un timpan, racordat cu peretii printr-o suprafata usor inclinata. Iconostasul cu numai doua intrari, are timpanul, spre altar, asezat pe console, pe care se reazama o polita ce servea ca proscomidiar. Consolele de la imbinarea peretilor merg spre talpa pana la cea de a doua barna, cu crestaturi dispuse in trepte. Prezent numai pe latura de sud, braul in "franghie" este si el sapat pe cea de a doua barna de jos. Turnul-clopotnita, situat deasupra pronaosului, are deschideri dreptunghiulare si o flesa inalta. Pictura a fost realizata in anul 1863.
(dupa "Monumente Istorice Bisericesti din Eparhia Oradiei" de Ioan Godea si Ioana-cristache-Panait, Oradea - 1978)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" - 6, sat ŞOIMUŞENI; comuna LETCA, Salaj
emilia / 26-Nov-2009Actualul edificiu este o constructie paralelipipedica, ridicata pe trei niveluri, care isi datoreaza aspectul, transformarilor de la mijlocul secolului al XIX-lea. Acestei perioade ii apartine veranda-peron de pe fatada principala, dinspre intrare, ca si amenajarea celui de al trilea nivel, sub forma unui pavilion de lemn si sticla, un fel de belvedere plasat in mijlocul volumului mare al casei, cu acces direct din holul median printr-o scara din fier forjat. Numai pivnitele se pastreaza aproape nealterate. Cele originare se disting clar de cele adaugate in vremea lui Radu sau a lui Dinicu Golescu, atat prin materialul de constructie, cat si prin factura si modul de acoperire. La parterul locuibil, care se intinde pe toata suprafata pivnitelor, distingem o loggie de plan patrat, in coltul de sud-est, cu arcade semicirculare, ce avea deschiderea spre un elesteu, din care a ramas doar albia, la est de biserica.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca" de Tereza Sinigalia, Bucuresti - 2002)
» Conac - Str. Golescu Radu 27, sat aparţinător GOLEŞTI; oraş ŞTEFĂNEŞTI, Arges