DavidC / 05-Dec-2009Dezmembrata in jurul anului 1990 (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Ghirolt).
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 57, sat GHIROLT; comuna ALUNIŞ, Cluj
DavidC / 05-Dec-2009Biserica nu mai exista (conform articolului privind biserica cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil din aceeasi localitate - ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Sic).
» Biserica de lemn "Sf. Ioan Gură de Aur" - Str. Sutâior 123, sat SIC; comuna SIC, Cluj
DavidC / 05-Dec-2009Biserica a fost demolata la inceputul secolului XX (29 septembrie 1903) - http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Aiton.
» Biserică de lemn - 16, sat AITON; comuna AITON, Cluj
emilia / 05-Dec-2009Biserica "Sf. Nicolae", "Cuvioasa Paraschiva" a fost ridicata in 1653 pe domeniile marelui armas Radu Varzaru, de plan dreptunghiular, cu altar, naos si pronaos. Altarul poarta o semicalota, iar naosul si pronaosul calote pe pandativi si pilastri de colt. Intre naos si pronaos sunt trei arcade ce se sprijina pe stalpi octogonali cu baze patrate.
Pictura interioara dateaza din anul 1809, dupa cum arata pisania: "... ziditu-s-au aceasta sf. biserica din temelie unde sa praznuieste hramul sf. Nicolae si Cuvioasa Paraschiva de dumnealui Radu vel armas si acum s-a infrumusetat cu zugraveala dupa cum se vede prin osteneala dumnealui Pan Gheorghe Clucer ca sa-i fie spre pomenire vesnica la tot neamul dumnealui, in zilele prea inaltatului Imparat Alexandru Pavlovici a toata Rusia si in zilele preasfintiei sale parintele Kiro Kir Iosif episcop de Arges. Leat 1809, iunie 20".
In anul 2001 biserica a fost tencuita cu ciment, s-au schimbat ancadramentele usilor si ferestrelor, iar arhivoltele de zimti au fost vopsite in rosu.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600- 1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Nicolae", Cuvioasa Paraschiva" - 231, sat VĂRZARU; comuna MERIŞANI, Arges
DavidC / 05-Dec-2009Biserica a fost transferata la Muzeul Satului Valcean din Bujoreni.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - sat MÂNGURENI; comuna NICOLAE BĂLCESCU, Valcea
mpvandor / 04-Dec-2009Stare de conservare: f proasta. Sa speram ca poza mea nu va intra in istorie...
» Casă - 551, sat ROŞIA MONTANĂ; comuna ROŞIA MONTANĂ, Alba
fanlache / 04-Dec-2009Biserica unitariană din Dârjiu este un edificiu datând din sec. XIV-XV, cu arhitectură gotică de tip biserică-sală cu cor şi absidă poligonală. În secolul al XVI-lea a fost fortificată, deasupra bolţilor fiind amenajat un drum de strajă scos în consolă, cu ferestre de tragere şi maşiculiuri. Biserica adăposteşte picturi murale valoroase, de factură gotică (Legenda lui Ladislau, Convertirea Sf. Pavel etc), realizate în 1419 de către Paul fiul lui Ştefan din Ung. Format într-un mediu eclectic, în care se întâlneau forme stilistice ale “goticului internaţional” cu elemente italienizante împrospătate, el era exponentul unei atitudini de o surprinzătoare libertate, generată de spiritul Renaşterii. În navă, pe peretele din sud, pictorul a înfăţişat trei figuri de sfinţi episcopi, Arhanghelul Mihail cântărind sufletele şi Convertirea sf. Pavel. Aceasta din urmă surprinde momentul, când pe drumul spre Damasc, viitorul apostol este învăluit de lumina din cer “ca de fulger” şi, căzând de pe cal la pământ, aude vocea lui Isus. În câmpul imaginii accentul cade pe grupul de însoţitori, înfăţişaţi în costume de scutieri, iar din mijlocul lor se detaşează figura robustă şi hirsută a meşterului. Autoportretul lui Paul din Ung poate fi identificat nu numai prin modul oarecum ostentativ al reprezentării, ci şi prin inscripţia pictată pe o flamură care îi flutură deasupra capului: “Această lucrarea a pictat-o şi a pregătit-o meşterul Paul, fiul lui Ştefan din Ung, anul domnului una mie patru sute nouăsprezece. Scriam şi aveam în minte o fată frumoasă.” Pictată cu minuscule gotice, această încântătoare inscripţie, în care dragostea lumească a trecut în prim planul valorilor, constituie un mesaj fără echivoc al vremurilor noi, vremurile Renaşterii, în care societatea transilvăneană era aptă să se integreze. Pictată în acelaşi spirit inovator al Renaşterii, reprezentarea Legendei Sf. Ladislau , de pe peretele opus al navei, este considerată cea mai elaborată figurare a vieţii sfântului cavaler. Realizarea noilor bolţi ale navei, la sfârşitul secolului al XV-lea, şi construcţia unei tribune de vest afectează unitatea ansamblului, acoperind parţial şi reprezentarea Martiriului celor zece mii de tebani, din care se poate vedea un fragment (după Drăguţ, V., 1976, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească; Drăguţ, V., 1979, Arta gotică în România; Jenei, D., 2007, Pictura murală gotică din Transilvania).
» Biserica unitariană - Str. Alszeg 164, sat DÂRJIU; comuna DÂRJIU, Harghita
fanlache / 04-Dec-2009Biserica evanghelică din Prejmer, de plan cruciform, situată în mijlocul celei mai puternice cetăţi tărăneşti din Transilvania (sec. XV-XVI), este un exponent al goticului timpuriu de inspiraţie cisterciană. Construită în jurul anului 1250, biserica a suferit transformări în cursul anilor 1512-1551 când aripa vestică a fost prelungită şi boltită în reţea. Cu acest prilej au fost introduse ferestre cu caracteristicile traforuri gotice târzii, noile ancadramente deranjând ancadramentele originare, unele de tip circular polilob. Considerate în ansamblul lor, amenajările defensive de la Prejmer sunt redutabile şi se poate spune că această biserică fortificată este cea mai puternică din câte se află în ambianţa satelor de colonişti saşi din Transilvania. Biserica păstrează un valoros altar poliptic pictat (sec. XV). (după Drăguţ, V., 1976, Drăguţ, V., 1979)
» Biserica evanghelică - Str. Mare 2, sat PREJMER; comuna PREJMER, Brasov
fanlache / 04-Dec-2009Biserica romano-catolică din Ghelniţa, datând din sec. XIV, este primul monument de pe teritoriul ţării noastre care prin decoraţia sa murală ilustrează pătrunderea influenţelor italiene în pictura transilvăneană. În decorul mural al bisericii din Ghleniţa se întâlnesc formele picturii tradiţionale de stil liniar-narativ cu cele ale picturii nord-italiene, contaminate la rândul lor de spiritul gotic. Micuţa biserică de tip sală cu tavan de lemn adăposteşte un ansamblu mural, operă a patru meşteri, pictarea bisericii fiind realizată în preajma anului 1330. Decorarea se desfăşoară pe două registre, registrul superior fiind rezervat în întregime ilustrării Legendei regelui Ladislau , iar registrul inferior este rezervat scenelor din ciclul cristologic. Legenda regelui Ladislau face obiectul mai multor suite murale din Transilvania şi Slovacia în secolele XIV-XV.(după Drăguţ, V., 1979)
» Biserica romano-catolică "Sf. Emeric" - 986, sat GHELINŢA; comuna GHELINŢA, Covasna
fanlache / 04-Dec-2009Biserica reformată din satul Sântana-de-Mureş, datând din sec. XIV, adăposteşte una dintre cele mai valoroase picturi murale ale sfârşitului de veac, când pe teritoriul Transilvaniei se interferau ecouri artistice iscate de marile centre ale Italiei, Germaniei şi Boemiei. Păstrată fragmentar, decoraţia pictată oferă încă destule elemente pentru a fi considerată opera unui meşter italian foarte talentat, unul dintre cei mai importanţi artişti străini care au lucrat în ţara noastră în timpul Evului Mediu. Pictura reflectă întâlnirea armonioasă a picturii italiene cu stilul “gotic internaţional”, sintetizată în imaginea Sfintei Ana întreite cu fericitele neamuri între îngeri muzicanţi şi apostoli, aflată pe peretele absidei. La nivelul arcului de triumf al bisericii este păstrată, tot fragmentar, pictura Pildei fecioarelor înţelepte şi a fecioarelor nebune în care pictorul anonim pare să fi manifestat o secretă simpatie pentru fecioarele nebune, pe care le-a înfăţişat în plenitudinea frumuseţii, cu expresii luminoase, singurul indiciu al păcatului fiind candela răsturnată. (după Drăguţ, V., 1979, Jenei, D., 2007)
» Biserica reformată - Str. Bisericii 109, sat aparţinător SÂNTANA DE MUREŞ; oraş SÂNTANA DE MUREŞ, Mures