emilia / 07-Dec-2009Giganticul turn-clopotnita al manastirii "Negru Voda", este divizat in cinci niveluri, fiecare cu o functie precisa ; primul inchide gangul portii, cel de al doilea, lipsit de ferestre, a adapostit, dupa obicei, clisiarnita (locul de pastrare a tezaurului si a arhivei manastirii), urmatoarele doua puteau , la nevoie, servi drept adapost, iar ultimul era strapuns de ferestrele de sunet, aici gasindu-se clopotele. Edificiul, de plan dreptunghiular, are pe latura nordica un turnulet de scara, care urca numai pana la nivelul trei, accesul la celelalte doua facandu-se prin scari interioare, de lemn. Turnul este decorat la exterior cu bumbi smaltuiti, pictura de la nivelul inferior stergandu-se cu timpul. S-a pastrat decorul arhitectural alcatuit din registre marcate pe orizontala prin braie tratate diferit. Diferit este si desenul arcaturilor arhaizate, cu arhivolta in retragere, descarcate pe mici pilastri plati.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Turn clopotniţă - Str. Negru Vodă 64, municipiul CÂMPULUNG, Arges
emilia / 07-Dec-2009Zidul manastirii "Negru Voda" este mentionat in documente posterioare domniei lui Matei Basarab, ca o constructie solida, cu turnuri de colt. Constantin Aricescu scrie in "Istoria Campulungului", in 1855 : "proba, ruinele turlelor ce inca se vad, din cari cel dinspre nord sta inca in picioare, desi rau maltratat de timp, iar cel dinspre sud s-a ingropat in anii trecuti in pamant. Din aceste turnuri de aparare s-au mai pastrat urme materiale pe latura estica a incintei, unde putem constata doua temelii ale unor astfel de constructii. Turnul nordic al laturii estice era situat la 13 m de vestigiile turnului de poarta cu foisor. Ramasitele lui constau dintr-o latura nord-sud care este chiar temelia zidului de incinta si alta est-vest, lunga de 3 m, inalta de 1 m si lata de 1,35 m, in unghi drept cu prima. Situarea acestor temelii pe un sol cu panta repede exclude ipoteza unei porti. O alta ruina, in coltul sud-vestic al incintei, mai pastreaza doua laturi in unghi drept, cea de nord-sud lunga de 2,50 m, inalta de 2 m si lata de 0,90 m, cea de est-vest lunga de 0,30 m ". Structura descrisa este asemanatoare cu cea a castelelor transilvenene, cu bastioane de origine italiana, care au drept caracteristica plasarea uneia dintre laturi in prelungirea zidului de incinta sau a unui zid al incaperilor adosate acestuia. Toate aceste vestigii au disparut, parte din ele odata cu ridicarea impozantei cladiri a Liceului Dinicu Golescu.
( Tereza Sinigalia - "Repertoruil Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Zidul de incintă al mănăstirii - Str. Negru Vodă 64, municipiul CÂMPULUNG, Arges
emilia / 07-Dec-2009Biserica pastreaza pisania originara, din 1666, care spune : "Cu vrerea Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, facutu-se-au aceasta sfanta besereca, hram Roj[estvo]. B[ogorodi]ta valeat 7174 (1666). Mesteri Enea Stanciul, Neagul Stanciul, Radu Stanciul, Bolatu (?); pis pomelcico (pentru pomenire)". Este construita din barne de stejar, de plan dreptunghiular, cu absida pentagonala decrosata. Pridvorul a fost adaugat ulterior, moment in care s-a taiat si actuala intrare pe latura de vest, cea sudica, folosita pana atunci, fiind inchisa. Biserica nu are turn. Iconostasul este datat 1799. Icoanele "Sf. Imparati" si "Sf. Dimitrie" sunt semnate de Vasilie zugrav.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica de lemn "Sf. Dumitru" - sat VALEA MUSCELULUI; oraş PĂTÂRLAGELE, Buzau
emilia / 07-Dec-2009Este posibil ca schitul sa fi fost ctitorit de Papa I Greceanu, boier credincios al lui Radu Serban si reparat de urmasii sai, Papa II Greceanu, mare vistier si Mihail clucerul. In 1741, schitul a fost inchinat Episcopiei Buzaului, iar in 1785, Mihail Sutu ridica aici o biserica de piatra ce se prabuseste la cutremurul din 1802. Episcopul Costandie Filitti ridica o noua biserica de lemn, ca biserica de mir, in 1803. Biserica a fost pictata in 1810 de zugravul Gavril.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Fosta mănăstire Găvanele - 67, sat GĂVANELE; comuna BOZIORU, Buzau
emilia / 06-Dec-2009Biserica "Sfintii Ingeri" a fost ridicata in 1833 pe locul unei biserici mai vechi (1618-1619), care s-a daramat la cutremurul din 1802. Construita cu binecuvantarea episcopului Chesarie, biserica suferit in timp multe modificari. In 1940, turla de lemn de pe naos a fost afectata de cutremur si dupa razboi a fost daramata si refacuta din zidarie. In vara anului 1983 a fost refacuta pictura interioara.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Îngeri" - Str. Ostrovului 10, municipiul BUZĂU, Buzau
DavidC / 06-Dec-2009Biserica de lemn nu mai exista de la inceputul secolului XX. Cea de piatra a fost ridicata pe locul acesteia, poarta acelasi hram si este clasata ca monument istoric.
» Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - În centrul satului, sat PĂTULELE; comuna PĂTULELE, Mehedinti
emilia / 06-Dec-2009In 1646, Stoica "maistor" ridica in apropierea caselor vel vistierului Stroe Leurdeanu, la cererea acestuia, o biserica-paraclis, inchinata, in mod neobisnuit pentru epoca, Sfintei Treimi. De plan dreptunghiular, cu absida pentagonala decrosata, biserica avea un turn-clopotnita deasupra pronaosului, ce s-a daramat la cutremurul din 1802 si nu a mai fost refacut. In 1915 cand a fost restaurata, s-a desfiintat scara de acces din grosimea zidurilor de nord si de est ale pronaosului, zidindu-se un pod de jur imprejur, de la nivelul streasinii pana la capriori si un acoperis de sindrila, in doua ape. Colturile fatadei de vest si laturile de nord si de sud, sunt intarite in dreptul zidului interior dintre pronaos si naos, cu contraforturi. Braul este realizat dintr-un singur sir de zimti, din caramizi asezate in unghi ascutit. Jos sunt panouri rectangulare, iar sus - firide cu terminatie semicirculara, marcate de un dublu tor. Interiorul pastreaza inca o serie de detalii remarcabile de arhitectura. Astfel, proscomidia este foarte dezvoltata, fiind boltita cu un sistem de arce si o calota ovala, iar diaconiconul este o mica incapere acoperita cu o calota si o minuscula semicalota spre est. Naosul, foarte larg, poarta o cupola cu diametru mare, pe pandativi sprijiniti pe cele patru arce mari care se descarca pe pilastri de colt, decorati cu capiteluri cioplite in piatra. Diversele motive de impletituri sunt asemanatoare cu cele aflate la pilastri din exterior. Intre naos si pronaos, zidul plin, foarte gros, are o usa cu ancadrament de piatra. Pronaosul, de forma usor trapezoidala, este acoperit dupa acelasi sistem ca naosul. Pe fereastra din axul altarului si pe abaca din coltul nord-vestic al pronaosului se semneaza mesterul Stoica.
( Tereza Sinigalia - "Repertoruil Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680", Editura Vremea Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Treime" - Str. Golescu Radu 27, sat aparţinător GOLEŞTI; oraş ŞTEFĂNEŞTI, Arges
DavidC / 06-Dec-2009Biserica din lemn de la Opatesti este unul dintre cele doua monumente din nordul Olteniei fara pridvor si cu pronaos poligonal – cealalta biserica din lemn aflandu-se in prezent la Muzeul Satului Valcean din Bujoreni si provenind din catunul Anghelesti, comuna Pietrari, judetul Valcea.
» Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" - sat OPĂTEŞTI; comuna GOLEŞTI, Valcea
DavidC / 05-Dec-2009A ars pe data de 3 octombrie 2009 - stirea pe informatia-zilei.ro.
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - Str. Principală 116, sat SOCONZEL; comuna SOCOND, Satu Mare
DavidC / 05-Dec-2009Transferata in toamna anului 2009 la Muzeul Satului Valcean din Bujoreni.
» Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - Cătun Angheleşti, sat PIETRARI; comuna PIETRARI, Valcea