emilia / 09-Dec-2009Biserica "Sf. Dumitru" a fost construita din zid in 1902-1905, in satul Caraula, pe locul unei biserici de lemn din secolul al XIX-lea. Langa satul Caraula a existat la mijlocul secolului al XVII-lea, manastirea Corlatele, ridicata din lemn si de mult disparuta, ctitoria domnitorului Matei Basarab.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Dumitru" - sat CORLATE; comuna IZVOARE, Dolj
emilia / 09-Dec-2009Biserica Sf. Voievozi are plan triconc, cu absidiolele pentru proscomidie si diaconicon realizate dupa modelul Bucovatului, a carui replica rusticizata pare a fi. Naosul este spatios, dreptunghiular, separat de pronaos printr-un zid plin, strapuns de o deschidere in segment de cerc. Pronaosul este foarte ingust, mai mult larg decat lung si acoperit cu o bolta semicilindrica transversala, racordata prin panouri usor curbe la laturile de sud si de nord. Peretii laterali au ferestre inguste, mult evazate spre interior. Pridvorul de pe latura de vest este spatios si boltit cu o calota care se sprijina prin intermediul pandativilor, pe patru arce mari terminate in consola. La origine deschis, cu arcade mari in plin centru, sprijinite pe stalpi de caramida de sectiune octogonala, pridvorul pare dintr-o epoca mai tarzie decat restul bisericii. Un brau alcatuit dintr-un tor cuprins intre doua siruri de dinti de fierastrau inconjoara biserica, mai putin pridvorul, la nivelul caruia torul continua singur, urmand traseul semicircular al arcadelor deschise. Doua registre de firide plate, cu arhivolte intrande - cel inferior subliniat de "sprancene" din zimti mici - se observa pe corpul bisericii, iar la altar apar in partea superioara panouri dreptunghiulare cu profil rotunjit, din caramida profilata. Soclul, foarte inalt, se termina cu un semitor, iar cornisa este alcatuita din trei randuri de zimti marunti. Baza turlei, octogonala, este decorata partial cu ocnite intrande. Muchiile celor 12 laturi ale tamburului sunt subliniate tot de toruri, iar arhivoltele firidelor ferestrelor cu trei randuri de zimti mici. La origine fatadele au alternat caramida aparenta cu panourile rectangulare in sistem casetat. La o restaurare din 1980, intregul exterior a fost acoperit cu zugraveala. Pictura interioara dateaza din 1851-1852 si este probabil opera lui Costache Poenaru. Sub aceasta pictura, in mai multe locuri, mai cu seama in pridvor, unde stratul nou se desprinde cu usurinta, se observa o alta, realizata in fresca.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Voievozi" a fostului schit Ciutura - sat CIUTURA; comuna VÂRVORU DE JOS, Dolj
emilia / 09-Dec-2009Catagrafia Episcopiei Ramnicului la 1845 mentioneaza : "Mahalaoa Roaba, proprietatea schitului Roaba, cu 15 suflete, o biserica de zid cu hramul Sf. Dimitrie, 1 preot, 1 cantaret, 1 diacon". O alta stire, aflata in Cartagrafia anterioara cu cinci ani, identifica aceasta biserica cu "Manastirea Alba" : "Biserica de zid cu hramul Sf. Dimitrie. Facuta da locuitorii din Caciulatesti in anul 1709 ; dar acum sunt numai niste pereti sfaramati din pricina ca au stricat-o cu felurimi de necinsti, facand intr-nsa razvratitorii otomani in vremea zaverei. Este supt ingrijirea Sadovii". Asa cum se prezinta astazi, total lipsita de bolti, cu trei sferturi din turn prabusite, cu mari lipsuri in zidarie, biserica, care avea un turn foarte puternic deasupra pronaosului, pare sa fi fost construita inainte de inceputul secolului al XIX-lea, probabil in secolul al XVII-lea sau la inceputul celui urmator. Ruina poseda cateva elemente mai ciudate, care ingreuneaza analiza stilistica : laturile foarte lungi ale absidei si decrosul foarte marcat al acesteia fata de planul dreptunghiular al corpului bisericii, torul din caramizi special profilate care inconjoara biserica, mai putin turnuletul de scara, care are un plan circular, atat la interior cat si la exterior. Modalitatea de realizare a braului reprezinta un sistem care nu se mai foloseste aproape deloc dupa inceputul secolului al XVIII-lea, cand se prefera realizarea acestui element din caramizi obisnuite, plasate in retragere si conturarea semicercului din tencuiala. Tot neobisnuite sunt si cele doua perechi de ferestre de pe laturile de sud si de nord ale pronaosului, ca si un decros al fatadei estice a turnului-clopotnita, care pare a indica o alta epoca de constructie decat restul. Lipsa oricaror urme de tencuiala pe peretele exterior estic al turnului si marcarea pe el a urmei pantei acoperisului sunt toate elemente care se contrazic intre ele ca datare, nepermitand o incadrare corecta in timp a edificiului. Decoratia interioara in stuc, cu reliefuri florale, medalioane si o imagine a vulturului bicefal, nu poate data mai devreme de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Ruinele bisericii "Sf. Dumitru" a fostei mănăstiri Alba (Schit Zdralea-Roaba) - sat CĂCIULĂTEŞTI; comuna DOBREŞTI, Dolj
emilia / 08-Dec-2009In Catagrafiile din secolul al XIX-lea apare o biserica de zid construita in 1803 si inchinata Sfantului Ilie. O biserica exista desigur inainte de aceasta data in sat, caci, intre 1681 si 1708 apare pomenit in acte "popa Stan ot Dalga", iar in 1695, Stroe logofatul Dalgeanu, inchina Patriarhiei din Alexandria "acest schitulet care iaste de mine facut" si mosia Dalga. Constructia trebuie sa fi fost din lemn si distrusa de tatari in timpul razboiului din 1716-1718.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Ilie" - sat CALOPĂR; comuna CALOPĂR, Dolj
emilia / 08-Dec-2009Biserica a fost ridicata de Constantin Argetoianu in 1761 posibil pe locul alteia din secolul al XVII-lea.
» Biserica "Sf. Nicolae", "Sf. Voievozi" - sat BRALOŞTIŢA; comuna BRALOŞTIŢA, Dolj
emilia / 08-Dec-2009In Anuarul Cassei Bisericii din 1909 se mentioneaza ca biserica Sf. Nicolae din Botosesti a fost construita in 1815-1818, la data intocmirii recensamantului fiind ruinata. Acelasi Anuar da pentru Barboiu o biserica noua de lemn si zid din 1872-1875, recladita in 1906.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Nicolae" - sat BOTOŞEŞTI-PAIA; comuna BOTOŞEŞTI-PAIA, Dolj
emilia / 08-Dec-2009La manastirea Jitianu, chiliile noi si staretia de pe latura de nord, au fost construite in 1936, din initiativa staretei Fevronia Miclaus, deasupra vechilor pivnite, separate de un garlici median. Pivnita cea mare este alcatuita din doua nave, boltite in semicilindru intarit cu dublouri, sistem intalnit la manastirile si casele boieresti pana spre sfarsitul secolului al XVII-lea. Pivnita mica este de fapt un beci cu intrare direct din curte, care a fost folosit si ca bucatarie. In 1813, prin grija egumenului Antim, chiliile vechi au fost restaurate sau partial reconstruite, dar in 1864 sunt atat de darapanate incat manastirea este parasita de calugarii athoniti, biserica devine biserica de mir pentru sat si decade din ce in ce mai mult, pana cand in 1914 este inchisa cultului. In 1925 Comisiunea Monumentelor Istorice intocmeste un proiect de restaurare, care va fi executat intre 1928-1936. In cateva dintre incaperile parterului inalt, cel refacut in 1936, a fost amenajata Colectia de arta bisericeasca a Mitropoliei Craiovei.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Chilii - sat BRANIŞTE; comuna PODARI, Dolj
emilia / 08-Dec-2009Vechiul schit ctitorit de marele vistiernic Bunea Gradisteanu, pastraza astazi doar biserica, locuinta actuala a calugarilor fiind o constructie noua. Pisania originara a bisericii lipseste, ea fiind inlocuita cu doua pisanii pictate, una aflata in pridvor, cealalta in pronaos, copiate de Enache zugravul, "pictorul restaurator" din 1894. Ambele povestesc istoria schitului construit in zilele domnitorului Constantin Serban (1654-1658), marit si pictat de Dumitru bogasier din Targoviste la 1785, reparat in 1880. Biserica de dimensiuni foarte mici la origine (cca. 8,5 m / 2,70 m), are un plan dreptunghiular, cu absida estica decrosata. Naosul este aproape patrat, diametrul turlei care il surmonteaza fiind aproape egal cu latura sa. Turla se ridica pe patru pandativi, prin intermediul a patru arcuri mari, foarte inguste. Ferestrele naosului, marite ulterior, conform pisaniei, sunt asimetric plasate pe laturile de nord si sud. Zidul interior, despartitor catre pronaos, are trei deschideri neegale, terminate cu arce suprainaltate, sprijinite pe stalpi octogonali de zidarie pe baze prismatice inalte, incununati cu "semicapiteluri" realizate din caramizi in retragere. Pronaosul foarte ingust, lipsit de ferestre, are axul plasat transversal fata de naos. In 1785 a fost adaugat un al doilea pronaos, rectangular, boltit cu un semicilindru longitudinal. Pridvorul este deschis, cu arcade in segment de cerc, intrarea facandu-se pe laturile de nord si de sud. Arcele se sprijina pe coloane cilindrice de zidarie, rezemate pe un parapet inalt.Cu exceptia laturii de sud, pe care se mai vad cateva scene pictate probabil in 1785, tot exteriorul este tencuit si varuit. Un brau alcatuit dintr-un tor lat, flancat de cate un rand de zimti marunti si cornisa realizata din caramizi aranjate in forma de dinti de fierastrau, alcatuiesc decoratia fatadelor lipsite de orice alt profil. Doua din remarcabilele icoanele imparatesti se afla astazi la Muzeul de Arta al Romaniei din Bucuresti.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril"- a schitului Bunea - Pe muntele Bunea, sat VULCANA PANDELE; comuna VULCANA PANDELE, Dambovita
emilia / 08-Dec-2009Primul nivel al caselor boieresti, pastrate astazi numai ca pivnite, sunt amplasate pe latura estica, spre exterior, a incintei curtii brancovenesti. Vechile case au continuat probabil dupa construirea palatului, sa fie folosite poate pentru oaspeti ori pentru suita domnitorului Constantin Brancoveanu. Casele aveau un plan rectangular nu prea dezvoltat ( 15 m / 10 m ), pivnita neacoperind intreaga suprafata, ci doar un patrat cu latura de zece metri, situat in partea de rasarit, accesul facandu-se printr-un garlici orientat est-vest, adosat laturii de apus in continuarea celei sudice. Spre nord ramane un spatiu actualmente liber, corespunzand poate unei incaperi cu acces direct de la suprafata, pivnita insasi nefiind foarte adancita in pamant. Structura originala o situeaza in fruntea seriei pivnitelor cu travei patrate si stalp central, de la care pornesc in axe, arce dublouri peste care se ridica calote pe pandativi. Casele vechi de la Potlogi sunt printre primele constructii laice din Tara Romaneasca la care se adopta acest sistem, fiind de presupus ca datarea lor nu precede cu mult pe cea a bisericii, 1683.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Ruinele casei vechi - sat POTLOGI; comuna POTLOGI, Dambovita
marlene / 08-Dec-2009Stil: ECLECTIC
» Casă (cu farmacie la parter) - Bd. Revoluţiei 23 Calea Maniu Iuliu 2, municipiul ARAD, Arad