emilia / 10-Dec-2009De dimensiuni mari, biserica are un plan triconc, fiind alcatuita din altar, naos suprainaltat de o turla, pronaos si pridvor deschis, cu un masiv turn-clopotnita deasupra. Spre vestul naosului se remarca cele doua nise laterale, acoperirea acestui spatiu fiind realizata printr-o bolta semicilindrica. Intre naos si pronaos se afla initial un zid plin, care a fost demolat la restaurarea din 1862. Pronaosul este acoperit cu o calota pe pandativi. Intrarea in turnul-clopotnita de deasupra pridvorului se face printr-o usa aflata pe peretele nordic al pronaosului, care cuprinde in grosimea sa si prima rampa de acces la acesta. Podul pronaosului a fost fortificat. Dinspre interior se pot observa cele doua perechi de guri de tragere de forma patrulatera. Pe latura nordica ele sunt astupate, iar pe latura de sud sunt deschise, servind de aerisitori. Podul insusi pare sa fi fost amenajat pentru aparare. Pridvorul este acoperit cu o bolta semicilindrica transversala. El este deschis pe trei laturi, deschiderile avand arcade in segment de cerc, sprijinite pe coloane octogonale din zidarie, cu parapet inalt. Cele doua niveluri originare ale turnului cuprind fiecare cate doua incaperi. Un al treilea nivel, de plan octogonal, cuprinde camera clopotelor. Ferestrele au fost modificate in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, deschiderea actuala, in acolada, mascand partial pe cea initiala, vizibila din interior. Exteriorul bisericii este lipsit de profile, cu exceptia soclului, a braului si a cornisei, care sunt toate adaugari din secolul XX.Tot atunci a fost realizata decoratia turlei octogonale de pe naos, ca si cea a nivelului III al turnului-clopotnita, cu arhivolte si montanti in stuc cu decor floral. Ancadramentul usii spre pronaos, cu deschidere in acolada simpla, avand colturile decorate cu rozete, nu concorda stilistic cu intregul, provenind probabil de la biserica anterioara, din secolul al XVI-lea. In interior, pictura este in ulei, foarte afumata si retusata masiv in secolul XX.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Str. Dealul Viilor 7, oraş SEGARCEA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009Zidul de incinta al manastirii Sadova urma un plan pentagonal neregulat. Astazi este daramat pana la 50-60 cm de la nivelul de calcare si acoperit cu pamant.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Zid de incintă (ruine) - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009Turnul-clopotnita din coltul de sud-vest al incintei manastirii Sadova, construit in secolul al XVII-lea de Matei Basarab, a ajuns o ruina. El pastreaza doar o jumatate din nivelul sau inferior, fostul gang de trecere ce era boltit cu o calota sferica.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Turn clopotniţă (ruine) - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009Din staretia manastirii Sadova, care mai pastra inca un zid si foisorul cu arcade trilobate inainte de al doilea razboi mondial, nu a mai ramas acum decat un morman de caramizi, fragmente de coloane si sfaramaturi de zid, poate parti din beciuri, acoperite cu pamant si iarba. In coltul de nord-est al incintei manastirii mai exista o constructie cu trei incaperi, dar factura acestora pare destul de noua. Ele ar pute fi ridicate in secolul al XIX-lea. Staretia este o constructie mai veche, refacuta in secolul al XVIII-lea.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Stăreţie (ruine) - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009Bolnita manastirii Sadova a fost ridicata din porunca lui Constantin Brancoveanu in 1692-1693, in afara zidurilor de incinta. A fost refacuta in 1793-1801de egumenul Pantelimon, dar astazi este parasita, cu zidurile si boltile inca intregi, fara acoperis si fara usi si ferestre. Pisania ei a disparut, dar bisericuta, cu foarte interesante detalii de arhitectura, asteapta sa fie restaurata si protejata.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Bolniţa "Intrarea în Biserică" - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009Cel mai vechi document ce atesta existenta manastirii Sadova, este din 1530, prin care Vlad Inecatu intareste manastirii mosii "pentru ca-i este dat de Parvul banul Craiovescul". Un alt document, de la Matei Basarab, confirma aceasta ctitorire : "...aceasta sfanta manastire Sadova, fost-au facuta de lemn, de mai nainte vreme... inca de cinstitul si raposatul stramosul domniei mele, de jupan Barbu". Voievodul ctitor mentiona in 1646 ca manastirea era "de piatra, cu chilii si cu toate ce sa cade casei lui Dumnezeu". Asezamantul s-a bucurat si de atentia lui Constantin Brancoveanu, care zideste in afara zidurilor lui o bolnita, in 1692-1693. Pe harta stolnicului Cantacuzino figureaza ca o manastire mare, iar in actele administratiei austriece, cu mai multe mosii. Amenintata cu decaderea, Constantin Mavrocordat o inchina Mitropoliei Tarii Romanesti pentru a-i purta de grija. Manastirea a avut mult de suferit de pe urma razboaielor turco-austriece din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. In 1793, este refacuta partial de egumenul Pantelimon. Biserica "Sf. Nicolae" a fost restaurata intre 1903 si 1905, primind o infatisare cu totul noua. Vechea decoratie exterioara cu firide si arhivolte plate si parametrul din caramida aparenta, alternand cu benzi de tencuiala casetata, a fost distrusa, iar pe suprafata rasa s-a placat caramida moderna, care alcatuieste firide ale caror arhivolte sunt realizate din stuc decorat cu vrejuri, iar arcaturile turlei se descarca pe capiteluri de mortar pseudoclasice. Din vechea manastire nu a mai ramas astazi aproape nimic. Zidul de incinta, urmand un traseu de plan pentagonal neregulat, este daramat pana la 50-60 cm de la nivelul actual de calcare si acoperit cu pamant. Turnul-clopotnita din coltul de sud-vest al incintei pastreaza doar o jumatate din nivelul sau inferior - gangul de trecere ce a fost boltit cu o calota sferica. Din staretia care mai pastra inca un zid si foisorul cu arcade trilobate inainte de cel de al doilea razboi mondial, astazi sunt doar cateva fragmente de coloane, multe sfaramaturi de zid si poate parti inaccesibile din beciuri. In coltul de nord-vest, in afara incintei, mai exista inca bolnita din 1693-1694, parasita dar inca cu zidurile si boltile intregi, fara acoperis si fara usi si ferestre.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii Tarii Romanesti 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Mânăstirea Sadova - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009Pisania originara a bisericii "Sf. Nicolae" a manastirii Sadova s-a pierdut si in locul ei a fost pictata in 1852 pe peretele de est al pronaosului o alta, mult contestata de specialisti : "...indemnatu-s-a de la Duhul Sfant Matei Basarab Voevod domn a tota Teara Romaneasca si despre tara Armasului si Fagarasului de au zidit si acesta sftna dumnezeiasca monastire ce se nimescea Sadova si unde sa prasnueste hramul sfntul Nicolae ... 1633 August 26". Biserica "Sf. Nicolae" a fost restaurata intre 1903 si 1905, primind o infatisare cu totul noua. Vechea decoratie exterioara cu firide si arhivolte plate si parametrul din caramida aparenta, alternand cu benzi de tencuiala casetata, a fost distrusa, iar pe suprafata rasa s-a placat caramida moderna, care alcatuieste firide ale caror arhivolte sunt realizate din stuc decorat cu vrejuri, iar arcaturile turlei se descarca pe capiteluri de mortar pseudoclasice. De plan triconc, cu incaperi speciale destinate proscomidiei si diaconiconului, fiecare acoperita cu o calota sferica mica, biserica are un naos impunator, terminat spre est cu o absida destul de adanca, iar spre vest cu un spatiu foarte mare, de 3,5 m lungime. Acesta corespunde perechii de firide, care prin bolta semicilindrica ce il acopera participa la sustinerea turlei naosului. Turla cu un diametru de 4,45 m si 12 ferestre, se ridica pe patru arcuri inalte, ce sprijina initial un inel tronconic, apoi tamburul propriu-zis, cu doua retrageri. Naosul este separat de pronaos printr-un zid plin, cu o usa ce are ancadrament de piatra cu arc in segment de cerc. Pronaosul spatios, mai mult lat decat lung, este acoperit de o bolta semicilindrica longitudinala. Biserica a fost repictata la inceputul secolului nostru, de pictorul Marchetti.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Nicolae" - sat SADOVA; comuna SADOVA, Dolj
emilia / 09-Dec-2009Biserica "Sf. Nicolae" a apartinut unui vechi schit de calugari, infiintat in 1678 de Hamza Popanzalescu impreuna cu fiii sai Iacov si Istrate si refacut de arhimandritul Metodie, in ultimii ani ai secolului al XVIII-lea, conform pisaniei existente inca : " ...s-au ridicat din temelie aceasta biserica cu hramul Sf. Iererh Nicolae si a preacuviosului parintelui nostru Grigorie Decapolitul si Grigorie Blogoslovul, in locul carie s-au stricat de neingrijire dupa vremi, cari fiind mai dinainte cladita de sfintiia sa parintele Metodie... la anul 1799 ... " . Actualmente aceasta este biserica parohiala a satului Popanzalesti.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Nicolae" - sat POPÂNZĂLEŞTI; comuna DRĂGOTEŞTI, Dolj
emilia / 09-Dec-2009In satul Murgasi, pe mosia manastirii Sadova, s-a construit o biserica de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" de "raposatu popa Miu si de jupan Constantin Cercel impreuna cu alti negutatori de la Craiova : jupan Hristea Belivaca, jupan Dumitru Babadacu si preutii care s-au aflat atunci : popa Matei, popa Serban, popa Ion si s-au inceput in zilele Prea luminatului Domn Constantin Alexamdru Ipsilant Voevod ... si s-au ispravit... la anul de la Hristos 1811"
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - sat MURGAŞI; comuna MURGAŞI, Dolj
emilia / 09-Dec-2009Biserica "Sf. Nicolae" a fost probabil la origine ctitorita de marele pitar Dumitru Filisanu, unul din insotitorii lui Matei Basarab in Transilvania si apoi dregator in Divanul acestuia pana la 1649. Biserica apare intr-un document din 1792 si se pare ca a fost arsa in 1801, impreuna cu satele din imprejurimi. Anuarul Cassei Bisericii din 1909 mentioneaza o reparatie in 1887, iar Anuarul Episcopiei Ramnicului o renovare in 1935. A fost restaurata si in anii ' 60 ai secolului XX. Biserica, construita din caramida, are un plan triconc, cu absida altarului adanca, cu sapte laturi la exterior, boltita cu o semicalota prelungita cu un semicilindru. Tampla de zid cu stucaturi dateaza de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Absidele naosului sunt putin adanci, avand cate trei laturi la exterior. La origine, naosul era incununat de o turla, a carei baza se vede inca sub acoperis. Acum este acoperit cu o calota semisferica. Pronaosul - dreptunghiular transversal - pastreaza in colturile de nord-est si sud-est picioarele de zidarie pe care se descarcau arcurile ce sustineau calota originara, azi inlocuita cu tavan plat. Sistemul originar de despartire dintre naos si pronaos a disparut, fiind inlocuit cu o mare arcada de zidarie. La vest, biserica avea initial un pridvor deschis, cu trei arcade in plin centru pe latura de vest si cate una pe laturile de sud si de nord. Aceste arcade se sprijina pe coloane poligonale de zidarie. Pridvorul este azi inchis. Pictura interioara dateza din secolul XX.
( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )
» Biserica "Sf. Nicolae" - Str. Gării 1, oraş FILIAŞI, Dolj