Monumentele istorice din Romania             Romana English

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 11-Dec-2009

" [...] cea dintâi clădire din București în construirea căreia s-a întrebuințat betonul armat, ridicată între anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. În anii 1935-1937, hotelul a fost modernizat după planurile arhitectului Duiliu Marcu. După bombardamentele din 1944 a fost refăcut în 1945, sub conducerea aceluiași arhitect. Afectat de evenimentele din 1989, hotelul a fost în întregime renovat în ultimii ani."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 11-Dec-2009

"   Locul pe care se ridică astăzi clădirea Muzeului Național de Istorie a aparținut, în vechime, marii familii a boierilor Bălăceni, a caror moșie se întindea în perimetrul delimitat acum de Calea Victoriei, străzile Franceză, Smârdan și Stavropoleos. Același Constantin Brâncoveanu, de al cărui nume e atât de legată istoria Bucureștilor, și-a pus pecetea și asupra destinului Bălăcenilor. Îl ura pe ruda lui prin alianță, Aga Constantin Bălăceanu, ginerele voievodului Șerban Cantacuzino, unchiul și marele dușman al lui Brâncoveanu. Aga Constantin a fost ucis în lupta de la Zărnești; Brâncoveanu i-a dărâmat casele, a poruncit să i se taie capul și să i se aducă la București unde, înfipt într-o suliță, a fost pus pe ruinele caselor sale. Acolo unde azi se ridică palatul Muzeului de Istorie, acum 300 de ani a stat înfipt în par, timp de peste un an, capul marelui Aga. Brâncoveanu a pus stăpânire asupra moșiei, pe care a construit un han, cunoscut sub numele de "hanul lui Constantin Vodă", ale cărui splendide pivnițe s-au păstrat până astăzi.

     Ca toate hanurile din epocă, Hanul lui Constantin Vodă era alcătuit din clădiri solide, fortificate. El adăpostea nu numai camere destinate găzduirii vizitatorilor orașului, ci și prăvălii de tot felul. Hanul a dăinuit până în 1856, când a fost dărâmat. Pe locul rămas gol a existat o vreme un café concert, numit Walhalla, loc de întâlnire al tinerilor boiernași, după desființarea căruia s-au așezat aici mai multe circuri (circurile Soulié, Suhr, Hütemann. Despre fiica lui Hütemann, frumoasa Henriette, și despre calul ei arăbesc, Bonbon, povestește Caragiale în schița care poartă numele calului). După dispariția circurilor, maidanul rămas a servit de Hyde Park al bucureștenilor: aici veneau politicenii să țină discursuri în fața locuitorilor.

     Muzeul Național de Istorie a României ființează în clădirea fostului Palat al Poștelor, ridicat între anii 1894-1900, după planurile arhitectului Al. Săvulescu. Construcția a costat la vremea aceea suma enormă de 4 milioane lei aur. Palatul are o fațadă în stil neoclasic, cu un vast portic sprijinit pe zece coloane dorice angajate la pilaștri solizi. Decorul statuar este opera sculptorilor Carol și Frederic Storck.

     Din 1971 a fost transformat în muzeu de istorie a României."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 11-Dec-2009

     " Cele două pasaje (1890-1891 - arhitect Felix Xenopol) fac legătura între Calea Victoriei și strada Eugen Carada. Ele poartă numele a doi dintre vechii proprietari ai locurilor: pasajul Villacrosse amintește de arhitectul francez de origine catalană Xavier Villacrosse, "arhitecton" al Bucureștilor; al doilea, de neguțătorul grec Macca. Amândoi au fost ginerii dragomanului Serafim, născut pe la sfârșitul veacului al XVIII-lea la Constantinopol, dintr-o familie de origine franceză. Serafim a devenit tălmaci al lui Napoleon în campania din Rusia și a ajuns în cele din urmă la București, unde a făcut avere, s-a însurat, a avut trei fete care i-au dăruit moștenitori și, în cele din urmă, a fost îngropat în țărâna orașului de adopție."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 11-Dec-2009

" [...] elegantul Grand Hôtel du Boulevard, multă vreme socotit ca fiind cel mai bun hotel din București. Terenul pe care se află a fost cumpărat pe la 1865 de către omul de afaceri Herdan, care a dispus în 1867 începerea construcției, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. De-a lungul existenței sale, hotelul a găzduit în săli expoziții de pictură, iar în saloanele sale se adunau, la începutul secolului al XX-lea, tinerii din lumea bună."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

emilia / 11-Dec-2009

In coltul de nord-vest al incintei manastirii Segarcea se pastreaza staretia alcatuita din pivnite si un parter etajat. Planul general al constructiei este in L, avand aspectul a doua volume alipite. Spre est se afla o pivnita mare, dreptunghiulara, boltita semicilindric, cu un stalp median, din care pornesc dublouri. Spre vest este o pivnita mai mica si trei incaperi cu acces de la nivelul solului. La etaj, spre sud, se afla o loggie cu deschideri semicirculare, iar spre nord, depasind incinta, o prispa de zid si lemn.

( Tereza Sinigalia - "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" Editura Vremea, Bucuresti 2002 )