Monumentele istorice din Romania             Romana English

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 13-Dec-2009

"    Palatul Universității se întinde între bulevardele Elisabeta, Nicolae Bălcescu, străzile Academiei și Edgard Quinet. Vechea Universitate, clădită în stil neoclasic de arhitectul Alexandru Orăscu, ocupă partea centrală a corpului dinspre bulevardul Elisabeta. Construcția a fost începută în anul 1856 și a fost terminată în 1869, când s-a și inaugurat, pe 14 decembrie. Frontonul triunghiular, azi fără decorație, și-a pierdut sculpturile de Karl Storck în bombardament. Fragmente ale sculpturilor se păstrează la Muzeul Storck (Str. Vasile Alecsandri nr. 16). Clădirile care au fost ridicate de o parte și de alta a acestui corp au fost construite între 1912-1926, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești. Din balconul de pe colțul fațadei dinspre bulevardul Nicolae Bălcescu și-au ținut cuvântările reprezentanții de seamă ai opoziției anticomuniste, în timpul demonstrației de 52 de zile din Piața Universității, din 1990."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 13-Dec-2009

" [...] adăpostește azi Muzeul Național George Enescu. Costrucția, care îmbină armonios elemente de stil rococo și neoclasic francez cu elemente de stil art-nouveau, este datorată arhitectului I.D. Berindey.

 [...] Palatul are interioare bogat decorate cu picturi murale, bronzuri de artă, tablouri de familie ale Cantacuzinilor. Se păstrează și piese de mobilier. Remarcabile sunt sala de concerte, a cărei cupolă e pictată de Mirea, și încăperea din stânga intrării, în care a fost biroul proprietarului. În sufrageria somptuoasă se mai găsește încă marea masă care a aparținut familiei Cantacuzino."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 13-Dec-2009

" La numărul 194 [...] casa principesei Cleopatra Trubetzkoi, născută Ghica.

     A fost construită și aceasta în stil neoclasic francez, în prima jumătate a secolului XIX, proprietar fiind paharnicul Manolache Faca; în 1840 trece în proprietatea Cleopatrei Trubetzkoi. La sfârșitul anului 1846 - începutul anului 1847 a fost găzduit aici marele compozitor Franz Liszt, venit în vizită la București. La sfârșitul secolului trecut, proprietar a devenit doamna Nica Capitanovici, una dintre cele mai elegante și extravagante femei din societatea bucureșteana: era vestită pentru faptul că, atunci când ieșea la plimbare, asorta la culoarea rochiei ei nu numai cingătoarea muscalului, ci și căptușeala caleștii."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 13-Dec-2009

"Casa a aparținut mai întâi familiei Lenș, de origine franceză; Filip Lenș (născut la București în 1777 sau 1779 - m. 1853) era fiul lui Jean-Baptiste de Linche, un francez sosit în Țara Românească în secolul al XVIII-lea, ca secretar particular al domnitorului Ipsilanti. Filip Lenș a fost mare vistiernic, mare logofăt, mare clucer; urmașii săi, Constantin, Alexandru și Ioan au locuit în casa de pe Calea Victoriei. După familia Lenș, casa a trecut în mâinile familiei Vernescu. A fost refăcută în întregime, în 1906, sub conducerea arhitectului Ion Mincu. Interioarele bogat decorate, în stilul eclectic caracteristic epocii, creează cazinoului un cadru luxos."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

CarDavid / 12-Dec-2009

Mânăstirea Moldoviţa gazduieste de asemenea ansamblul originar de mobilier sculptat, cu valoare de arhivă de studiu a ornamentaţiei utilizate în Moldova în sec. 15-17. Jilţul domnesc se distinge de celelalte piese prin proporţiile sale, fiind mai lat şi mai înalt ca de obicei, cu speteaza în semicerc, cu un rând de bumbi strunjiţi pe margine, cu forma asemănătoare cu cel al lui Grigorie Roşca de la Voroneţ sau al celui de la Probota.

Elementele decorative utilizate în ornamentarea lemnului sunt: 1) roata şi rozeta, roza vânturilor, triunghiul, căpriorii şi bourul purtând o cruce sau o stea între coarne 2) împletituri în linii frânte sau şerpuite combinate cu mici flori crucifere preluate din motivele decoraţiei în piatră; 3) motive vegetale (conuri de brad, frunze de iederă, acant, frunze de trifoi, margarete, frunze de ferigă).

Tetrapodiile în formă de trunchi de piramidă bogat ornamentate, sculptate de sus până jos, cu motive exclusiv vegetale, amintesc de decoraţiile pietrelor de mormânt sau ale cahlelor.

Grinda de tâmplă colorată, aurită reprezintă de asemenea o piesă de o valoare inestimabilă.