Monumentele istorice din Romania             Romana English

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 15-Dec-2009

" Construit la începutul secolului al XIX-lea, hanul își desfășoară în patrulater fațadele albe, foarte simple, umbrite de streașina lată a acoperișului. Fațada are un decor elegant, epurat, de expresie neoclasică, realizat în stuc. Intrarea, străjuită de porți groase, ferecate, de stejar, se face printr-un gang boltit, podit cu lemn. Curtea interioară, de dimensiuni generoase, este înconjurată, la etajele unu și doi, de galerii deschise, mărginite de frumoase balustrade și cu arcade sprijinite pe stâlpi delicați de lemn.

[...] Hanul a suferit modificări numeroase în timp; după 1870 a purtat numele de "Hotel Dacia" și în curtea lui au avut loc spectacole de teatru. Restaurarea efectuată în anii 1967-1972, sub conducerea arhitectului Const. Joja, a redat hanului înfățișarea originală, păstrând orașului unul dintre cele mai frumoase monumente ale sale."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►] 

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 15-Dec-2009

" [...] Vila Minovici, frumoasă construcție în stil românesc datorată arhitectului Cristofi Cerchez. Acum, vila așteaptă necesare lucrări de restaurare. Zidurile sunt străbătute de crăpături, fațadele sunt neîngrijite. Clopoțeii de sticlă colorată care atârnau sub cornișă, la etajul vilei și la foișor, au dispărut. Vila a fost construită de doctorul Nicolae Minovici, fondatorul Spitalului de Urgență și al Serviciului de Salvare. Clădirea a adăpostit multă vreme o expoziție de etnografie."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 15-Dec-2009

"    Pe colțul pe care șoseaua Kiseleff îl face cu str. Ion Mincu (unde șoseaua fomează un al doilea rond), se află un restaurant, adăpostit în frumoasa clădire ridicată în anul 1891 de arhitectul Ion Mincu.

     Multă vreme, micul restaurant a purtat numele de "Bufet", intrând cu această denumire în tradiția bucureșteană. Edificiul este construit în stil neoromânesc, după planurile întocmite de Mincu pentru pavilionul românesc de la expoziția internațională din 1889, de la Paris. Decorația clădirii este de expresie tradițională românească, cu lemn sculptat și cu ceramică smălțuită."

Extras din:

Colfescu, Silvia - București: ghid turistic, istoric, artistic, București, Vremea, 2009 [►] 

fanlache / 15-Dec-2009

Biserica din Ribiţa (jud. Hunedoara)
Biserica Sf. Nicolae din Ribiţa, este construită şi pictată în 1417 prin grija cnezilor Vladislav şi Miclăuş. Monumentul valoros de artă veche românească, alcătuit dintr-o navă scurtă (boltită “a vela” în sec. XVIII), dintr-un turn-clopotniţă vestic şi un altar dreptunghiular, boltit în semicilindru, păstrează un frumos tablou votiv şi importante fragmente de frescă originare, mărturii ale unui stil românesc constituit din pictura murală de epocă printr-o originală sinteză de elemente de tradiţie gotică şi bizantină. (după Drăguţ, V., 1976, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească)

fanlache / 15-Dec-2009

Biserica din Şieu-Odorhei (jud.Bistriţa Năsăud)
Biserica reformată din Şieu-Odorhei, datând din a doua jumătate a sec. XIII, este o biserică-sală, construită sub semnul influenţei cisterciene în care se renunţă la sanctuarul cu absidă semicirculară – tipic romanică – fiind preferat sanctuarul pătrat, boltit în cruce pe ogive. Sistemului de boltire i se asociază, ca elemente caracteristice, capitelele cu croşete ale arcului triumfal, de asemenea ferestrele circulare polilobe, adevărată marcă a goticului cistercian. Caracteristic bisericii îi este şi absenţa turnului-clopotniţă.
Aici se află cea mai importantă piesă de sculptură aparţinând goticului timpuriu transilvănean, şi anume un relief care decorează timpanul portalului nordic al bisericii şi care înfăţisează o scenă de vânătoare. Doi bărbaţi înarmaţi cu lănci se luptă cu un fel de balaur înaripat, scena simbolizând lupta virtuţilor cu viciul. (după Drăguţ, V., 1979, Arta gotică în România)