Monumentele istorice din Romania             Romana English

Andreea Rasuceanu - Cele doua Mantulese - Bucuresti, Vremea, 2009 / 18-Dec-2009

"Pe strada Popa Soare a locuit Mircea Vulcănescu, împreuna cu familia sa, la numărul 16 bis. O consemnare a Mariucăi Vulcănescu dezvăluie atmosfera din sânul familiei Vulcănescu, de tandrețe și înțelegere reciprocă, precum și brutalele intruziuni care s-au soldat, în cele din urmă, cu evacuarea mamei și a copiilor din casă, la doi ani după arestarea lui Mircea Vulcănescu, în anul 1946. Casa "mică" era supranumită astfel spre a fi deosebită de blocul alăturat, mult mai înalt, care avea același număr. Povestea locului este seducătoare: cumpărat la 1900 de către părinții lui Mircea Vulcănescu, terenul se afla la întretăierea străzii Popa Soare cu Romulus, iar pe el se afla o casă bătrânească, numai cu parter, curtea fiind umbrită de un nuc uriaș. Cei doi copii (Mircea și Mișeta) ai familiei Vulcănescu crescând, s-a hotărât construirea unei noi case, asemănătoare unei cule, destinate locuirii familiei după cum urmează: la parter aveau sa stea părinții, la etajul întâi Mircea Vulcănescu și soția sa, iar la mansardă... prietenii acestuia: Paul Sterian, Dan Botta, Henry Stahl etc. În cele din urmă a fost dărâmată și casa veche și s-a construit un bloc cubist, în stilul anilor '30. Casa mică, cea rămasă lui Mircea Vulcănescu, avea să-i adăpostească ani de-a rândul pe prietenii săi: Mircea Eliade, Constantin Noica, Petru Comarnescu."

Extras din:

Răsuceanu, Andreea - Cele două Mântulese, București, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 16-Dec-2009

“    Întinsă pe o suprafaţă de aproape 17 ha, Grădina Botanică este străbătută de alei care poartă nume de flori şi de arbori. Prima Grădină Botanică a oraşului a fost inaugurată la 5 noiembrie 1860. În 1878 s-a contopit cu grădina Palatului Cotroceni. ... Pe stînga, imediat după intrare, într-o clădire în stil brâncovenesc, funcţionează Muzeul Botanic. În 1892 Dimitrie Brândză fondează Grădina Botanică şi Institutul Botanic.”

Extras din:

Colfescu, Silvia - Bucureşti: ghid turistic, istoric, artistic, Bucureşti, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 16-Dec-2009

„ […] clădirea în care aveau loc adunările Divanului Domnesc a fost înlocuită în anul 1907 de actualul edificiu ridicat după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu.

     În această impozantă construcţie s-au ţinut şedinţele Camerei Deputaţilor până în 1997, când Camera s-a mutat în „Casa Poporului”.

    Clădirea, în stil neoclasic, este încununată de o cupolă cu o siluetă foarte caracteristică, deasupra căreia un vultur uriaş îşi deschide aripile. Intrarea se face printr-un monumental perisitl format din şase coloane ionice, în axul faţadei. Din 1997, palatul a trecut în patrimoniul Patriarhiei.”

Extras din:

Colfescu, Silvia - Bucureşti: ghid turistic, istoric, artistic, Bucureşti, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 16-Dec-2009

„ […] frumoasa clădire a Facultăţii de Medicină, construită în anul 1903 după planurile arhitectului elveţian Louis Blanc. Clădirea, în stil neoclasic francez, are un corp central impozant, cu fronton triunghiular susţinut de coloane.

     De-a lungul faţadei sunt aşezate busturile unor personalităţi medicale. În faţa intrării principale veghează statuia întemeietorului învăţământului medical în România, medicul de origine franceză Carol Davila (1832-1884); sculptura este opera lui Karl Storck.”

Extras din:

Colfescu, Silvia - Bucureşti: ghid turistic, istoric, artistic, Bucureşti, Vremea, 2009 [►]

Silvia Colfescu - Bucuresti: ghid turistic, istoric, artistic - Vremea, 2009 / 16-Dec-2009

“ […] Cetatea universitară, materializare a unui proiect iniţiat de regele Carol al II-lea.

     Într-un vas spaţiu înverzit, arhitectul Petre Antonescu a construit, în anul 1935, eleganta clădire care adăposteşte Facultatea de Drept. Arhitectura de expresie neoclasică a clădirii este severă, concepută în unghiuri drepte; corpul central este precedat de o scară largă. Pilaştri înalţi ritmează faţada.  Deasupra intrărilor, în golurile dintre pilaştri, sunt aşezate statui ce îi înfăţişează pe marii jurişti din vremurile vechi: Licurg, Solon, Cicerone, Papinian, Justinian. Autorii statuilor sunt sculptorii Ion Jalea şi Costin Georgescu. Pe laterale sunt dispuse reliefuri sculptate de Mac Constantinescu, ale căror subiecte sunt: pe stânga „Eliberarea unui sclav în faţa magistraţilor din Forul roman”, pe dreapta „Justinian înconjurat de magistraţi”.”

Extras din:

Colfescu, Silvia - Bucureşti: ghid turistic, istoric, artistic, Bucureşti, Vremea, 2009 [►]