emilia / 04-Feb-2010Manastirea a fost ridicata intre anii 1645-1652, de comisul Apostolache si de sotia sa Voichita in jurul unei biserici de la 1595, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lucrarile nu erau inca finalizate in 1652 cand este inchinata la Athos, apoi este arsa de tatari, probabil in 1658 sau in 1661 si ramane pustie. Faptul este amintit intr-un hrisov al lui Gheorghe Duca, care hotaraste sa o reinfiinteze si sa o puna sub ascultarea manastirii Slobozia, ctitoria lui Matei Basarab. Avariata de cutremurul din 1838, este refacuta conform pisaniei din 1850 "prin osardia, osteneala si cu toata cheltuiala sfintiei sale parintelui Gherman eromonah Ploesteanu". Dupa secularizare, biserica a revenit satului, iar manastirea s-a degradat. Restaurarea ansamblului a inceput in anul 1993, in cadrul unui proiect de colaborare romano-francez, elaborat sub conducerea arh. Benjamin Mouton - Franta si arh. Calin Hoinarescu - Romania.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Fosta mănăstire Apostolache - 283, sat APOSTOLACHE; comuna APOSTOLACHE, Prahova
emilia / 04-Feb-2010Turnul-clopotnita de la manastirea Brebu, face parte din categoria amenajarilor spectaculoase de acest fel, datorate lui Matei Basarab. Construit intre 1640-1650, din caramida aparenta de buna calitate, el servea ca turn de poarta si in caz de nevoie ca punct de observatie si de aparare, fiind amplasat pe mijlocul laturii de sud a incintei, spre interiorul acesteia. Baza este de sectiune patrata, marcata spre nord si spre sud de arcadele mari semicirculare ale intrarii. Pasajul acesteia este acoperit cu o calota sferica pe pandativi. O scara adosata in exterior laturii vestice, conduce la urmatorul nivel de sectiune octogonala, alcatuit din doua incaperi suprapuse, prevazute cu fantele inguste ale unor ferestre de tragere la prima si cu deschideri in forma de cheie intoarsa la cea de a doua. Comunicarea dintre acestea si camera clopotelor se face prin scari interioare din lemn. Camera clopotelor are cate o deschidere de sunet pe fiecare latura, marcata de doua retrageri succesive cu arc in plin centru. Decoratia exterioara a turnului este sobra, formata din arcuri semicirculare si panouri dreptunghiulare delimitate de toruri duble din caramida special profilata, o cornisa foarte lata la partea superioara a bazei patrate, precum si un brau plasat intre nivelurile II si III, alcatuit dintr-un tor flancat de cate un sir de dinti mari de fierastrau.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Turn clopotniţă - 803, sat BREBU MĂNĂSTIREI; comuna BREBU, Prahova
emilia / 04-Feb-2010Manastirea Brebu, ridicata de Matei Basarab intre anii 1640-1650, se afla pe malul unui lac despre care se spune ca a fost o mina de sare, in mijlocul unui parc natural. Incinta este de plan poligonal, partial neregulata, data fiind pozitia casei domnesti adosata la exterior, in coltul de nord-vest, ceea ce ar presupune existenta unei a doua incinte, exterioare, avand o latura comuna cu prima, care ar fi cuprins si zona din jur pana la elesteu. Zidul este construit din piatra si caramida in casete, iar in partea superioara doar din caramida. La restaurarea din 1957-1962, la nivelul zidurulor pastrate se putea vedea vechea compartimentare si functionalitatea diverselor zone: chilii cu unele amenajari practice (nise) la partea inferioara, precum si urmele unui zid de straja cu ferestre de tragere la partea superioara.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Zid de incintă - 803, sat BREBU MĂNĂSTIREI; comuna BREBU, Prahova
emilia / 04-Feb-2010Manastirea Brebu a fost ridicata in 1640 de Matei Basarab pe locul unui schit mai vechi. Este situata pe un mic afluent al Doftanei, nu departe de Campina, pe un drum care dupa cativa kilometri se infunda in munte. In 1689 este renovata de Constantin Brancoveanu, apoi dupa cutremurul din 1802 care a afectat grav biserica, turnul-clopotnita si zidul de incinta, se fac alte reparatii, inlocuindu-se turlele daramate cu altele din lemn. Avariata din nou de cutremurul din 1838, manastirea este renovata de egumenul Teodor Cernicanul, care reface casele, turnul si zidurile de incinta si repicteaza biserica. Incendiul din 1855 distruge casele, mistuind si biblioteca adunata cu truda de arhimandritul Ghenadie Parvulescu. Devenita dupa secularizare biserica de mir, manastirea decade, chiliile dinspre apus si dinspre est dispar aproape cu totul, casele se ruineaza si sunt doar in parte reparate. O prima restaurare este intreprinsa de Comisia Monumentelor Istorice in 1939, iar urmatoarea mult mai ampla, intre 1957-1960, reluata dupa incendiul din 1961, intre 1963-1967. Acum biserica este destinata cultului, iar casele domnesti adapostesc un muzeu de cultura medievala romaneasca.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Fosta mănăstire Brebu - 803, sat BREBU MĂNĂSTIREI; comuna BREBU, Prahova
emilia / 03-Feb-2010Biserica manastirii Brebu a fost ridicata, dupa cum arata pisania, in 1650 in timpul primului egumen Vasile ieromonahul. Construita initial in intregime din caramida, la cutremurul din 1802 turlele s-au daramat si au fost refacute din lemn, iar boltile din nuiele de "cuviosul Isihie ieromonahul nastavnicul acestui schit, cand au prenoit cuviosia sa acest lacasu la leat 1834 oct. 17", dupa cum mentioneaza o inscriptie de pe iconostasul de zid "facut de iznoava". Avariata din nou de cutremurul din 1838, este renovata ei repictata in 1843 de egumenul Teodor Cernicanul. In secolul XX a fost restaurata in repetate randuri si au fost refacute turlele din zidarie de catre arh. Stefan Bals. Foarte impunatoare ca proportii, biserica prezinta un interes special datorita in primul rand pronaosului usor supralargit, impartit in doua spatii distincte prin originalul zid strabatut de trei arcade foarte inalte, sprijinite pe stalpi octogonali de zidarie. Portalul in stil gotic moldovenesc este semnat in stanga usii de mesterul Lupu. Ferestrele refacute la restaurare, au ancadramente de aceeasi factura. In interior, panourile in stil neoclasic, absida altarului si iconostasul de zidarie cu traseu ondulat de inspiratie baroca, au fost pictate de Sava Hentia. Icoanele imparatesti sunt semnate "Costache Eladie 1834". Cele mai vechi icoane au fost realizate de Barbu zugrav si donate de "Silvestru eromonah egumen ot Brebu 1798".
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Biserica "Sf. Mihail şi Gavriil" - 803, sat BREBU MĂNĂSTIREI; comuna BREBU, Prahova
emilia / 02-Feb-2010Biserica din Calinesti, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" are o pisanie taiata intr-o piatra galbuie, cu litere elegant daltuite, ce mentioneaza numele ctitorilor : "Tanasie, Tudora, Iorga vel spatar, Catrina jupanita, Maria dastira (fiica), Vasilachi ispravnicul" si data : 25 mai 1646. De dimensiuni destul de ample (20 x 7,5 m), pe un plan triconc, biserica are un turn-clopotnita deasupra pronaosului, turn la care se accede printr-un turnulet de scara amplasat pe latura nordica a pronaosului. Planul prezinta particularitatea mai rar intalnita in epoca, a prezentei a doi mici contraforti asezati in unghiurile facute de absidele laterale cu peretii naosului. Dimensiunile mici ale acestora par a arata mai curand un rol decorativ, spatiile interioare fiind destul de ample. Altarul este acoperit cu o semicalota, naosul cu o calota sprijinita pe patru arce mari, iar pronaosul tot cu o calota descarcata prin intermediul pandativilor si al arcelor pe patru pilastri de zidarie aflati in colturile incaperii. O usa in peretele de nord al acesteia comunica cu turnuletul de scara. Intre naos si pronaos se afla un zid plin, strapuns de o arcada trilobata larga, sprijinita pe doua semicoloane din zidarie. In 1850 a fost adaugat pe latura de sud a pronaosului un turnulet cu scara, simetric celui de pe latura opusa si a fost reconstruit turnul-clopotnita pe un tambur foarte ingust, in forma de prisma trapezoidala. Prin 1908 biserica a fost renovata, placandu-se la exterior cu un strat gros de caramida si tencuiala. In cateva locuri, acolo unde placajul a cazut, se observa bine vechiul parament alb-galbui, formand cu ajutorul caramizilor puse cate doua vertical si orizuntal, casete rectangulare alungite. Braul alcatuit dintr-un tor, flancat de cate o scotie si un rand lat de zimti mari, imparte fatadele in doua registre inegale, ridicandu-se ca o arcada in segment de cerc deasupra icoanelor de hram si pisaniei de la intrare. In registrul superior al fatadei se aflau imagini de sfinti, realizate o data cu pictura interioara datata 1832. Icoanele imparatesti ale iconostasului de zidarie prevazut cu doua intrari, au fost pictate in 1834 de zugravul Costache Eladie.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - 14, sat CĂLINEŞTI; comuna FLOREŞTI, Prahova
emilia / 02-Feb-2010La 25 iulie 1658 Mihnea al III-lea ii intarea lui Serban Cantacuzino postelnic satul Draganesti cu casele. Este prima mentiune a acestor edificii despre care aflam mai tarziu ca au fost construite special pentru Serban, viitorul Domn. Prin mosteniri succesive, mosia si conacul ajung in posesia descendentilor familiei Cantacuzino pana spre mijlocul secolului al XIX-lea, cand sunt scoase la vanzare. Le cumpara Anastasia Xenocrat, ctitora bisericii noi, "Sf. Imparati" din Draganesti. Casele mai exista inca in mijlocul fostului parc ce inconjura proprietatea, afectate de transformari si modernizari si inconjurate pe trei laturi, cea de a patra fiind un parau, de un zid de incinta scund inspre partea intrarii si mai inalt spre rasarit, construit din caramida, partial casetata cu piatra de rau. Conacul a fost ridicat pe un plan dreptunghiular deasupra unor pivnite adanci, pastrate intacte. Printr-un garlici situat pe latura de vest, se patrunde in pivnita mare, impartita prin trei arcade semicirculare sprijinite pe doi stalpi centrali si doi pilastri, in doua nave, fiecare boltita cu cate un cilindru longitudinal. Pe peretele opus intrarii se afla o fereastra de aerisire cu un grilaj traforat in piatra, cu motive de romburi si cercuri. Pivnita mica, aflata la nordul celei mari, este mai simpla, cu bolta in leagan. Paralel cu pivnita mare este un gang boltit cu semicilindru, cu acces direct din exterior, de la primul nivel al loggiei-foisor. Deasupra pivnitelor se afla parterul, care pastreaza zidurile perimetrale originare si partial compartimentarea interioara. Golurile ferestrelor si ale usilor au fost modificate, iar pe latura nordica foisorul de intrare, caracteristic constructiilor epocii, a fost transformat intr-un corp de cladire decrosat.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Conacul Şerban Cantacuzino - f.n., sat DRĂGĂNEŞTI; comuna DRĂGĂNEŞTI, Prahova
emilia / 02-Feb-2010Biserica "Sf. Trei Ierarhi" a fost ridicata in 1688, conform pisaniei puse de Balasa Cntacuzino, sotia lui Matei Cantacuzino si de fiul lor Toma. Curand dupa aceasta data i se adauga pronaosului si un pridvor deschis cu terminatie poligonala, surmontat de un foisor-clopotnita, cu scara de acces in grosimea zidurilor de nord si de vest. Sapte arcade semicirculare din zidarie sunt sprijinite pe stalpi masivi, iar calota sferica a boltii pridvorului se sprijina pe un original sistem de bolti mici. Foisorul, deschis numai prin cinci arcade, este boltit tot cu o calota sferica. Aceasta rezolvare a partii de vest a monumentului este unica in arhitectura Tarii Romanesti din secolul al XVII-lea. Ornamentarea soclului prin sirul de zimti mari deasupra firidelor registrului inferior, pana la pornirea braului, este deasemenea unica. Pictura interioara dateaza din anul 1692 si este opera zugravului Parvu Mutu. Marele tablou votiv al neamului Cantacuzin acopera cei trei pereti ai pronaosului, cu cele 48 de personaje ale sale. La piciorul scarii de acces la foisor, mesterul s-a portretizat pe sine si pe ajutorul sau. Elegantele coloane ce separa naosul de pronaos, sunt decorate cu flori de crin stilizate, motiv de certa origine musulmana. Deschiderea portalului vestic, subliniala de o bagheta ingusta, deasupra careia este cioplita pisania, este inchisa intr-un cadru decorat cu vulturul cantacuzin cu doua capete si vrejuri de ramuri spiralate.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Biserica "Sf. Trei Ierarhi" - 156, sat FILIPEŞTII DE PĂDURE; comuna FILIPEŞTII DE PĂDURE, Prahova
emilia / 02-Feb-2010Data construirii turnului-clopotnita ce servea si ca turn de poarta la manastirea Varbila, este incerta. A fost restaurat de Comisia Monumentelor Istorice in 1930. Se pastreaza numai baza de zidarie cu gangul intrarii, cu arcade mari semicirculare si arhivolte intrande, din caramida. Camera clopotelor este o constructie deschisa, de forma unui foisor de lemn, ca un fel de rapel la foisorul de deasupra pridvorului bisericii, dar mai frust si mai putin expresiv. Starea de conservare este foarte proasta.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Turn clopotniţă - 154, sat VĂRBILA; comuna IORDĂCHEANU, Prahova
emilia / 02-Feb-2010Staretia manastirii Varbila a fost ridicata in jurul anului 1650 de marele vornic Pana Filipescu si de sotia sa, Cantacuzina Maria. Initial edificiul avea un plan in forma de L, conferit de plasarea garliciului de acces perpendicular pe corpul casei, in continuarea laturii scurte de vest. De sub mormanul de pamant si vegetatie se mai vad astazi colturi de zidarie, iar in interior de deseneaza doua pivnite, prima in continuarea garliciului, avand aceeasi orientare, iar cea de a doua, mult mai ampla, perpendiculara pe prima. Pivnita mica, boltita in semicilindru, este impartita de un zid median strabatut de un gol de usa terminat semicircular, iar pivnita mare are o bolta elipsoidala, sustinuta de un zid straspuns de doua goluri terminate semicircular.
(dupa "Repertoriul Arhitecturii in Tara Romaneasca 1600-1680" de Tereza Sinigalia, Editura Vremea - Bucuresti 2004)
» Ruine stăreţie - 154, sat VĂRBILA; comuna IORDĂCHEANU, Prahova