Monumentele istorice din Romania             Romana English

L.S. / 06-Apr-2009

BISERICA  Sf. Nicolae -"DINTR-O ZI"
Str. Academiei nr.22 colţ cu str. Biserica Enei, lângă Institutul de Arhitectura Ion Mincu
Hram: Sfântul Ierarh Nicolae de la Mira Lichiei, Făcătorul de Minuni.

Este o biserică situată în centrul Bucureştiului, reprezentativă pentru arhitectura brâncovenească şi pentru bunele proporţii ale volumelor.

Iniţial, pe acest loc, a fost ridicată la începutul secolului al XVII-lea, o mică biserică din lemn, de către Neagu postelnic, fiul lui Mihaiu din Târgşor. Ea a fost târnosită în aceeaşi zi a anului următor începerii ei, primind numele "Dintr-o zi". Într-o altă versiune, bisericuţa a fost ridicată într-o singură zi, conform unui rămăşag pus de Neagu. Terenul şi bisericuţa din lemn au ajuns apoi zestrea Maricăi, descendentă a primului ctitor, ulterior Doamna Marica, devenită soţia lui Constantin Brâncoveanu şi Doamnă a Ţării Româneşti. În 1702, aceasta găsind bisericuţa prea veche şi prea mică, o reface din zid, ispravnic fiind Enache Văcărescu vel aga, aşa cum scrie în pisania din 1702.

În cursul veacului al XVIII-lea, biserica a fost a breslei barbierilor.

La începutul secolului al XIX-lea, a fost lăcaş de închinăciune domnesc până în anul 1830, fiind aşezată în spatele reşedinţei de pe Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei), în care au locuit Caragea Vodă şi Grigore Ghica. Din casele domneşti se ajungea direct în biserică printr-un coridor suspendat peste actuala stradă Academiei, până în cafasul bisericii.

Între 1911-1947 a servit ca loc de închinăciune Comunităţii Ortodoxe Albaneze din Bucureşti.

În 1825 un incendiu distruge acoperişul bisericii, după care se reface partea superioară şi pridvorul şi se retuşază pictura degradată. Reparaţiile se fac cu ajutorul lui Grigore Ghica, prin marele stolnic Stanciu, punându-se actuala pisanie în piatră, la 1 septembrie 1827, aflată deasupra portalului sculptat de la intrare în pronaos.
În 1909 biserica era din nou în ruină; a fost reparată în 1915 când s-a restaurat pictura, apoi în 1958. În 1997-1998 a fost văruită şi împrejmuită cu gard de fier.

Din anul 2005, în timpul preotului paroh Vasile Ioana, s-au efectuat ample lucrări de reparaţii şi consolidare după proiectul arh. Niels Auner. A fost refăcut turnul clopotniţă în stilul iniţial, brâncovenesc.

Biserica are un plan în formă de nava -dreptunghiular, cu absida altarului poligonală spre exterior (dimensiuni generale: 25,98 x 8,44 m; H. cornişă = 9,30 m;). Pridvorul este de înălţimea cornişei generale a monumentului şi are trei arcade în plin cintru frontale şi câte două laterale, rezemate pe
coloane groase de cărămidă, peste un parapet înalt; pridvorul a fost închis ulterior cu geam. Pronaosul de formă pătrată este acoperit cu o calotă sferică, iar deasupra acesteia se ridică pe o baza
patrata, un turn-clopotnita octogonal. (Temporar pâna în anul 2005, turnul clopotniţă a avut structura din lemn, îmbracat cu tablă,  decorata cu profile imitându-le pe acelea din zidarie). În prezent clopotniţa este refăcută din zid, tencuită, având proporţiile şi profilele  celei originale. La clopotniţă se ajunge printr-o scară în spirală, închisă într-un turnuleţ adosat pronaosului, pe faţada nordică. Un arc dublou desparte naosul de pronaos. Naosul este  dreptunghiular, acoperit cu o calotă sferică pe pandantivi. Altarul are o boltă cilindrică terminată cu o semicalotă.
Pictura interioara a fost mult degradată, înegrită în timp. Singură, icoana hramului înfaţişându-l pe Sf. Nicolae, mai era vizibilă pe peretele vestic deasupra intrării.
Faţadele sunt tencuite, împărţite în două registre aproape egale, de un brâu ca o frânghie răsucită, încadrată de două rânduri de cărămidă în zimţi. Fiecare registru este ornamentat cu arcaturi în plin cintru, iar la partea superioară se află o cornişă profilată cu trei rânduri de zimţi, sub streaşina largă.

L.S.
Extras din: Lucia Stoica si Neculai Ionescu-Ghinea- "Enciclopedia Lăcaşurilor de cult din Bucureşti"- vol. 1 pag.23-26 , Ed. Universalia, 2005.

DavidC / 06-Apr-2009

Multumiri, am corectat. Comuna Islaz pare a fi singura din judetul Teleorman care se afla in aceasta situatie (daca mai aveti insa cunostinta si de alte cazuri similare v-am fi recunoscatori daca ni le-ati indica).

corabianu / 06-Apr-2009

O fi el judetul Teleorman, dar regiunea este Oltenia! mai multa atentie baieti!

delia_m / 06-Apr-2009

1774-1785 - Arhitect: Eberhardt Blaumann

delia_m / 06-Apr-2009

Refacuta dupa incendiul de la 1847 de arhitect X. Villacrosse