Rezultate: 1989       Pagini: 199

   148 149 150 151 152153 154 155 156 157 158   
DavidC / 24-Apr-2009

Cunoscuta si sub numele de Schitul Bestelei, a fost construita in anii 1679-1684 (pe timpul domniei lui Serban Cantacuzino) de catre Ianache Vistierul, pe locul unei biserici de lemn atestate in 1626. Primeste denumirea de Bestelei o data cu zugravirea din 1731-1732, cheltuielile fiind suportate de familia omonima.
Refaceri/reparatii: 1862-1864, 1957, 1963, 1965, 1969, 1974.

Elemente de interes deosebit:
    - ancadramentele ferestrelor, in stil gotic, cu rozete sculptate in motive de fiecare data diferite;
    - picturile murale datand din secolul al XVII-lea.

Bibliografie:

"Amprente ale spiritualitatii noastre", Revista Magazin, aprilie 2004
Mavrodin Teodor, Băcanu Ion S., Cristocea Spiridon, Constantinescu Grigore, "Argeş - Ghid turistic al judeţului", Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1978


» Biserica "Sf. Treime"- Beştelei - Str. Primăverii 7, municipiul PITEŞTI, Arges
DavidC / 24-Apr-2009

Singurul edificiu ramas din vechile curti domnesti de la Pitesti.

Fundata la sfarsitul sec. al XVI-lea, refacuta apoi de Matei Basarab (1632-1654) si finalizata in 1656 de voievodul Constantin Serban (1654-1658) si sotia sa, Doamna Balasa.
Refaceri/reparatii ulterioare: in sec. al XVIII-lea, apoi in 1844, 1869, 1872, 1966-1968 (colectiv condus de arhitectul Stefan Bals).

Exterior:

- cea mai veche biserica din Tara Romaneasca la care pridvorul este suprainaltat printr-un foisor pe coloane din caramida, constituind clopotnita.
- fatadele sunt din caramida aparenta, prezinta firide si profilatura echilibrata.

Interior:

- pictura din naos executata in maniera neoclasica, in sec. al XIX-lea, de pictorul Gheorghe Stoenescu, elev al lui Gh. Tattarescu;
- pictura din pronaos, in fresca, este datorata pictorilor Gheorghe Popescu si Niculina Dona (in anii 1971-1974);
- catapeteasma din lemn, frumos sculptata;
- obiecte de cult vechi:
    - doua cruci de masa din lemn sculptat si argint filigranat (sf. sec. al XVIII-lea - inc. sec. al XIX-lea);
    - potir din argint cizelat, partial aurit (1795);
    - disc din argint aurit (1795);
    - carti vechi cuprinzand felurite marturii privind istoria Pitestilor.

Bibliografie:
   
Mavrodin Teodor, Băcanu Ion S., Cristocea Spiridon, Constantinescu Grigore, "Argeş - Ghid turistic al judeţului", Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1978
www.domneascapitesti.ro


» Biserica Domnească "Sf. Gheorghe" - Str. Bălaşa Doamna 2, municipiul PITEŞTI, Arges
CarDavid / 23-Apr-2009

Străjuită de înălţimile semeţe ale Făgăraşului, complexul de la Sâmbăta de Sus, ctitorit de Constantin Brâncoveanu, prezintă elementele tipice ale stilului nou muntenesc, reprezentate de foişoarele cu balustrade traforate, decoraţiunile florale sculptate şi  galeriile cu arcade.


» Mănăstirea Brâncoveanu - 10, sat SÂMBĂTA DE SUS; comuna SÂMBĂTA DE SUS, Brasov
CarDavid / 23-Apr-2009

Palatul reflectă influenţa Renaşterii italiene prin deschiderea spre exterior (prin intermediul foişoarelor, al loggiilor susţinute de coloane drepte sau cu fusuri în torsadă, cu capiteluri compozite sau corintice şi prin grădina din faţa palatului care merge până la oglinda de apă în care se reflectă zidurile palatului).


» Palat - Str. Valea Parcului 1, sat MOGOŞOAIA; comuna MOGOŞOAIA, Ilfov
CarDavid / 23-Apr-2009

Palatul este construit ca şi cel de la Mogoşoaia pe marginea unui eleşteu, pe drumul spre Târgovişte, arhitectura îmbinând elementele de tradiţie locală cu Renaşterea târzie şi barocul.


» Palatul Brâncovenesc - sat POTLOGI; comuna POTLOGI, Dambovita
CarDavid / 23-Apr-2009

Singurul monument din Ţara Românească inclus în patrimoniul UNESCO, Hurezi reprezintă unul dintre cele mai tipice exemple ale stilului nou muntenesc impus de Constantin Brâncoveanu, care se remarcă prin motivele vegetale de factură simbolică, stilul arhitectural particular dat de prezenţa pridvorului, preluat din stilul caselor tradiţionale româneşti şi de balustradele traforate şi decorate cu motive florale, ca şi adevăratul covor floral de stuc care acoperă faţadele.


» Mănăstirea Hurezi - Str. Mănăstirii 164-164 A,164 B, sat aparţinător ROMANII DE JOS; oraş HOREZU, Valcea
CarDavid / 23-Apr-2009

    Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561, 1564-1568) ctitoreşte mănăstirea Slatina, ce urma să devină necropola familiei, cu meşteri pietrari bistriţeni. Construcţia îmbină elemente de arhitectură medievală tradiţională cu elemente ale timpului nou, constituind cea mai importantă operă de arhitectură moldovenească de la mijlocul secolului XVI şi o preţioasă verigă de legătură între construcţiile lui Ştefan cel Mare şi cele ale Movileştilor, dintre care cea mai importantă este Mănăstirea Suceviţa. Pardoseala bisericii,  cele cinci pietre de mormânt, nişele care le adăpostesc şi ornamentele sculptate ale încăperilor sunt construite din marmură de diferite culori şi aspecte, adusă probabil din preajma Haţegului.

    Fîntâna poligonală din lespezi de marmură, una dintre ele împodobită cu un basorelief reprezentând un cap de Gorgonă şi cu pisania susţinută de doi lei, cu stema Moldovei aduce o notă de renaştere italiană cu totul nouă în arhitectura moldovenească.

    În turnul dinspre sud-vest, format dintr-un naos şi o mică absidă, se află o uşă cu chenar din piatră la care se pot distinge elemente decorative ale stilului Renaşterii, în timp ce turnul dinspre nord-vest destinat clopotniţei, are ferestre mari cu ancadramente gotice. 

   Casa domnească de la Slatina este construită după un plan simetric, care reprezintă o noutate faţă de construcţiile medievale, cu o  faţadă impunătoare, lungă de 40 m, cu portal şi ferestre cu ornamentaţii tipice pentru Renaştere, deschisă la exterior printr-o grădină.


» Mănăstirea Slatina - sat SLATINA; comuna SLATINA, Suceava
CarDavid / 23-Apr-2009

Construită în a doua jumătate a secolului XVI în stilul renaşterii transilvănene de către primarul Hannes Schuller.


» Casa Schuller, azi sediu al FDGR - Piaţa Regele Ferdinand 25, municipiul MEDIAŞ, Sibiu
CarDavid / 23-Apr-2009

Portalul clădirii prezintă elemente renascentiste (deschiderea semicirculară flancată de doi pilaştri adosaţi, cornişa puternic profilată).

 


» Casa Köpeczi - Str. Revoluţiei 1, municipiul TÂRGU MUREŞ, Mures
CarDavid / 23-Apr-2009

Este cea mai veche clădire din municipiul Bistriţa, construită în jurul anului 1500 şi devenită  în anul 1538 proprietatea lui Ion Zidaru, meşter pietrar, despre care se ştie că a lucrat şi în Moldova, la ridicarea bisericii Sfântul Dumitru din Suceava. Există relatări conform cărora această casă l-ar fi găzduit şi pe domnitorul Moldovei, Petru Rareş, atunci când acesta a trecut prin Bistriţa.

 


» Casa Andreas Beuchel, cunoscută sub denumirea "Casa Ion Zidaru" - Piaţa Centrală 30, municipiul BISTRIŢA, Bistrita-Nasaud
   148 149 150 151 152153 154 155 156 157 158