L.S. / 28-Apr-2009

BISERICA  BUNA VESTIRE „GRECEASCĂ”,- „ELENĂ”

 

Hram: Evaghelismos Tu Theotoxou, Buna Vestire

 

Biserica  în formă de templu antic, este situată în Piaţa Emanoil Protopopescu-Pache.

La iniţiativa Societăţii „Evanghelismos”, în anul 1898, terenul este cumpărat de Ioan Alexandropulo, însărcinat cu afaceri al Legaţiei Regatului Greciei la Bucureşti. În 1899 încep lucrările de edificare a bisericii finanţată de fraţii Harokopos şi alţi greci înstăriţi, după planurile întocmite de arh. A. Lardel.

În anii 1999-2001, după lucrări de consolidare, executate în baza documentaţiei semnate de prof. ing. Alexandru Cişmigiu, este restaurată pictura, de către Silviu Petrescu.  Aceste lucrări au fost finanţate de Elena şi Dumitru Ghiorghiadi.

 

Biserica, monumentală (de 24 x 13,5 m) are înfăţişarea exterioară a unui templu ionic grec hexastil, ridicat pe un soclu înalt de 1,60 m. Este o construcţie realizată în piatră şi zidărie de cărămidă. Porticul cu 6 coloane zvelte, canelate, cu capiteluri ionice formează faţada de vest, încheiată cu un fronton cu o cruce în vârf. Pe laturile lungi, se desfăşoară câte 10 coloane, din care 9 angajate faţadelor.

La interior se ajunge prin intermediul unui vestibul. Spaţiul liturgic central (naosul) este împărţit în trei nave, prin cele două şiruri de câte 4 coloane în stil corintic, necanelate, finisate în stucomarmură. O boltă semicilindrică, pictată, acoperă nava. Ferestrele au vitralii ornamentate cu motivul crucii greceşti, lucrate în culori albastru şi alb. Iconostasul realizat în marmoră albă, cu înălţime mai mică decât a navei, lasă să se vadă pictura bolţii nişei altarului. În spatele uşilor împărăteşti este aşezat un baldachin sculptat în lemn. Strane din lemn sunt aşezate lângă pereţii laterali. Pictura interioară în stil neobizantin este organizată în panouri, având în mijlocul bolţii centrale pe Iisus Pantocrator, într-un medalion de mari dimensiuni.

 

Incinta bisericii mai cuprinde în spate, clădirea Ambasadei Greciei, consolidată în anii 2000-2002. Un bust al poetului-martir Rigas Velestinlis este aşezat in faţa bisericii.

 

L.S.

L.S. / 28-Apr-2009

BISERICA  ADORMIREA MAICII DOMNULUI „OLARI”,   „CEAUŞ PRECUP”

 

Hram:  Adormirea Maicii Domnului şi  Sf. Ierarh Nicolae- Arhiepiscop al  Mirei Lichiei

 

Este una din bisericile translate de pe vechiul amplasament din mijlocul Căii Moşilor şi aşezată în spatele cortinei de blocuri construite ulterior. Operaţia de translare şi de rotire a fost efectuată în 1982-1983, pe o distanţă de 58 m, în două etape.

Este cunoscută ca biserica Olarilor, după denumirea mahalalei aflată în zona unde erau aşezaţi cei care făceau oale din lut.

Anterior a existat o altă biserică, probabil din lemn. Biserica din zid înconjurată de chilii, a fost ridicată de Mihai Băcanul, Iancu Căpitanul şi alţi creştini, în 1758 în vremea Domnului Scarlat Ghica.

A fost reparată şi modificată în anul 1836, când i s-a închis pridvorul adăugându-se în faţă un alt pridvor pe două coloane, apoi pictată în ulei. În 1869 a fost repictată la interior, în genul şcolii Tattarescu, în tablouri izolate. La 1939-1943, restaurarea s-a făcut cu ajutorul Comisiei Monumentelor Istorice, aducând-o la forma din secolul al XVIII-lea. Învelitoarea s-a înlocuit cu olane, s-au refăcut turlele din zid, s-a înlăturat tencuiala şi o parte din zidăria suprapusă, s-a desfiinţat micul pridvor adăugat şi frontonul ce încheia faţada.

Între 1994-2002 pictura interioară a fost curăţită şi restaurată, fiind pusă în valoarea sa adevărată, de către pictorul Ion Grigorescu.

Biserica are un plan trilobat cu două turle. Pridvorul cu trei arcade frontale este închis cu geamuri. Stâlpii şi arhivoltele arcadelor sunt pictate cu motive florale, în roşu, negru, maron.

Un brâu simplu, împarte faţadele în două registre ornamentate cu firide terminate în arce în acoladă: cele din registrul superior sunt cuplate câte două, cele de jos sunt simple şi mai largi.

În absida de nord se află Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, ferecată în argint.

 

L.S.

DavidC / 24-Apr-2009

Construit din calcar de Albesti, arh. D. Ionescu-Berechet.

DavidC / 24-Apr-2009

Construita din barne de stejar, pe soclu de caramida arsa, la sfarsitului secolului al XVII-lea (1773, data inscrisa pe pisanie, se refera doar la o noua sindrilire). Lemnul specific ("de mlaca") provine din lunca Teleormanului, din zona comunei Recea.

Bibliografie

Mavrodin Teodor, Băcanu Ion S., Cristocea Spiridon, Constantinescu Grigore, "Argeş - Ghid turistic al judeţului", Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1978

DavidC / 24-Apr-2009

Constructie din barne de stejar, ctitorita de Domnita Balasa, fiica lui Constantin Brancoveanu (motiv pentru care se mai numeste si "biserica Domnita Balasa"). Se remarca stalpii pridvorului si ancadramentele, cu decor sculptat, de mare frumusete.