emilia / 25-May-2009Manastirea Dealu, cu obste de maici, a fost intemeiata, probabil, in vremea lui Mircea cel Batran, dar apare in documente abia in 1431.
Vechiul lacas de lemn a fost reconstruit din temelie de voievodul Radu cel Mare si fratele sau Vlad cel Tanar (Vladut) intre anii 1499-1501 si 1510-1512.
Esta una dintre cele mai mari realizari ale arhitecturii romanesti prin originalitate, echilibrul volumelor, perfecta armonie de ansamblu.
Biserica nu a suferit modificari, ramanand asa cum a fost ctitorita, cu peretii placati cu placi de piatra.
Se zice ca este cladita pe piloni de stejar care-i ingaduie o anumita miscare, si o fereste de daramare la cutremure.
In 1713 pe vremea lui Constantin Brancoveanu, se fac reparatii si biserica este zugravita de marele mester Constantin, ajutat de Preda, Nicolae si Radu.
Pictura a fost realizata in 1514 de Dobromir din Targoviste si refacuta in 1985 de parintele Sofian Boghiu. Altarul a fost pictat de Iosif Keber in 1950.
In interiorul bisericii se afla una dintre cele mai mari necropole domnesti. In 1603 a fost adusa aici racla cu capul lui Mihai Viteazul.
Intre 1912-1913 sculptorul Fr. Storck executa sarcofegele din marmura ale lui Radu cel Mare si Mihai Viteazul.
Manastirea a fost pana in 1863 manastire de calugari, apoi in 1877 a devenit lagar pentru prizonierii turci.
Intre 1879-1883 a functionat in incinta sa scoala divizionara de ofiteri si a fost amenajat un depozit de munitie (1890-1891), iar in 1902 a luat fiinta aici scoala copiilor de trupa, continuata intre 1912- 1940 de Liceul militar. La cutremurul din 10 noiembrie 1940, cladirile in care se afla Liceul Militar s-au daramat si pe acest loc s-a construit in 1953 casa sanatoriala pentru monahii si preotii batrani.
Intreg ansamblul de chilii, biserica si toate cladirile din jurul ei, au fost restaurate intre anii 1955-1958, prin grija Patriarhului Justinian.
Manastirea Dealu este locul primei tiparnite din tara, instalata de calugarul Macarie, care a tiparit in 1508 Liturghierul si in 1512 Evanghelierul cu litere chirilice. O bogata activitate tipografica a fost si in vremea lui Matei Basarab cand a fost tiparita traducerea slavona a cartii lui Thomas Kempis "Imitatio Christi", cu o prefata in limba latina de Udriste Nasturel. Manastirea are o bogata colectie muzeala de obiecte bisericesti, printre care si o cruce daruita de Matei Basarab. Tot aici se afla depozitul de carte veche din judetul Dambovita.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Dealu - Aleea Mănăstirii Dealu, sat VIFORÂTA; comuna ANINOASA, Dambovita
emilia / 24-May-2009Manastirea Saon a fost infiintata in 1846 de monahii de la manastirea Celic Dere, al carei metoc era.
La inceput a fost un mic schit, iar din 1881 a devenit manastire de sine statatoare, cu hramul "Inaltarea Domnului".
In 1909 episcopul Nifon al Dunarii de jos pune temelia unei biserici din piatra si caramida, cu hramul "Acoperamantul Maicii Domnului".
S-a pastrat si biserica veche, din 1881 si un paraclis cu hramul "Intrarea Maicii Domnului In biserica".
Schitul este trecut sub administratia manastirii Cocos pana in 1916 cand devine iarasi de sine statator.
Lucrarile la biserica noua au fost intrerupte pe timpul razboiului.
In 1930 lacasul este transformat in manastire pentru maici.
Cutremurul din 1940 a provocat prabusirea turlelor si in 1956 s-au reluat lucrarile de constructie la biserica noua pana in 1959 cand locasul a fost sfintit.
Dupa decretul lui Gheorghiu-Dej, in 1960 maicile au fost alungate si manastirea a trecut in administrarea Episcopiei de Jos.
Abia in 1972 s-a repopulat si s-au renovat cladirile prin grija Sfintitului Episcop Dr. Antim Nica.
Dupa 1990 s-a mai construit in fata bisericii mari, o cladire cu cerdac larg, sustinut de coloane, pentru staretie.
In cadrul manastirii se afla si gospodaria anexa a Arhiepiscopiei Tomisului.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Saon - 10 km. N de Niculiţel, pe malul lacului Saun, sat NICULIŢEL; comuna NICULIŢEL, Tulcea
emilia / 24-May-2009Manastirea Cocos se afla pe o veche vatra pustniceasca, intr-un loc pitoresc si retras.
A fost ctitorita in 1833, de trei monahi de la Neamt: Visarion, Gherontie si Isaia.
Prima biserica cu hramul "Sfanta Treime" a fost zidita din nuiele si lut, reparata in 1846 si daramata in 1910. Pe locul fostului Altar fost asezata o troita.
A doua biserica din piatra si caramida, a fost construita in 1853 de N. Poienaru, un mocan ardelean instarit, care calugarindu-se a donat manastirii intregul sau avut.
Dupa razboiul de independenta s-au construit si cele trei turle ale bisericii.
In timpul staretului Daniel, 1862-1884, se ridica o clopotnita monumentala, inalta de 30m, cu sase arcade.
Ambele biserici au fost demolate in 1910, dupa ce s-a incercat zadarnic consolidarea lor, si s-a pus temelia actualei biserici, care a fost terminata in 1913.
Pictura a fost realizata de italianul F. da Biasse in stil neobizantin.
Cutremurul din 1940 a avariat puternic biserica, incendiul din iulie 1946 a ars clopotnita, topind si clopotele.
Lucrarile de restaurare au inceput in 1954 si s-au terminat in 1956. Pictura s-a restaurat in 1957-1960.
In 1973 au fost aduse in biserica moastele Sfintilor Martiri Zoticos, Attalos, Kamasis si Philippos, descoperite in martiriconul de la Niculitel, a caror praznuire se face la 4 iunie.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Cocoş - La 6 km S de Isaccea, la 5 km NV de Niculiţel, T20, Cc1905, sat NICULIŢEL; comuna NICULIŢEL, Tulcea
emilia / 23-May-2009Manastirea Celic-Dere se afla pe valea paraului Celic, de la care si-a luat si numele (numele turcesc Celic Dere inseamna "parau de otel", pentru ca aici s-au gasit arme din epoci indepartate).
Asezamantul a fost infiintat in sec. XVII de calugari ardeleni veniti din Muntele Athos.
In 1841-1844 arhimandritul Atanasie Livinencov si Dosoftei Crihan reconstruiesc manastirea veche distrusa de un incendiu.
In 1845 este transformata in manastire de maici, iar calugarii sunt mutati la manastirea Saon.
Dupa 60 de ani constructia s-a degradat din cauza infiltratiilor si inundatiilor.
In 1901 episcopul Partenie al Dunarii de Jos a pus temelia actualei biserici, dupa planurile arhitectului Toma Dobrescu din Bucuresti, dar in 1902 lucrarile sunt intrerupte si reluate abia in 1910 la initiativa episcopului Nifon Niculescu si dupa planurile arhitectului Dumitru Berechet. In 1916 se opresc din nou lucrarile si reincep in 1924-1925.
Biserica a fost sfintita in 1932 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", de episcopul Cosma Petrovici. Este construita pe un deal mai inalt decat restul incintei.
Forma bisericii este treflata, cu doua registre, despartite printr-un brau. Are trei turle si un pridvor inchis. Ferestrele sunt inguste si inalte.
Subsolul sau biserica de jos, cu hramul "Izvorul Tamaduirii", a avut la inceput destinatia de gropnita. Mai tarziu a fost transformata in biserica pentru slujbele din timpul iernii (paraclis).
Langa Altar se afla icoana Maicii Domnului Facatoare de Minuni, imbracata in argint poleit cu aur, care a scapat de doua ori din foc.
Pictura a fost executata in 1929 de Gh. Eftimiu. Este in stil romanesc cu elemente neobizantine. Catapeteasma este sculptata de Ion Dima din Bucuresti.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Celic-Dere - La 3 km SE de satul Teliţa, com. Frecăţei, intravilan, trup B, Cc29, sat TELIŢA; comuna FRECĂŢEI, Tulcea
emilia / 22-May-2009Manastirea Dervent, ce inseamna "Trecatoare", situata pe un locul unei vechi sihastrii din sec. IX, numit "Crucea de leac", in apropierea ruinelor cetatii antice Dervent din lunca Dunarii, a luat fiinta in 1929-1936.
Monahul Elefterie Mihai a strans fonduri de la satele din jur si a construit o biserica cu doua Altare, chilii si anexe pentru vietuirea calugarilor.
In 1959, in vremea lui Gheorghiu-Dej, calugarii sunt alungati si manastirea desfiintata.
Biserica devine biserica parohiala, iar in incinta manastirii s-a stabilit sediul unei gospodarii agricole de stat.
In 1990 staretul Elefterie redeschide manastirea si urmasul lui, ieromonahul Gheorghe Avram, o renoveaza.
Biserica are trei hramuri: "Cuvioasa Parascheva", "Izvorul Tamaduirii" si "Sf. Gheorghe".
Pictura in fresca a fost realizata in 1987-1989 de pictorul Marcel Cochescu din Campulung-Muscel.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Dervent - Extravilan, la V de satul Canlia, pe frontul nordic al DN 3 Constanţa-Ostrov, în zona satului Galiţa din comuna Ostrov, sat CANLIA; comuna LIPNIŢA, Constanta
emilia / 22-May-2009Manastirea Suzana, cu obste de maici, a fost ridicata in 1740 de Stanca Arsicu din Sacele, jud. Brasov, o credincioasa care calugarindu-se, s-a numit Suzana.
Bisericuta de lemn a fost inlocuita dupa 100 de ani cu o biserica de piatra, construita de Episcopul Chesarie al Buzaului, dar s-a daramat la un cutremur.
Actuala biserica dateaza din 1880, in vremea staretei Natalia Perlea, matusa compozitorului si dirijorului Ionel Perlea.
A fost sfintita in iulie 1882 cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae".
Pictura a fost lucrata de Petre Nicolau din Ploiesti, ucenic al lui Gheorghe Tattarescu, si a fost restaurata in 1976 de Gh. Vanatoru.
Tampla bisericii este sculptata cu motive florale si are unele icoane imbracate in argint aurit.
Manastirea are si o biserica mai mica (paraclis), cu hramul " Adormirea Maicii Domnului", construita in 1911 si renovata in 1974, cand a primit un al doilea hram, al Sfintei mucenite Filofteia.
Intreg ansamblul monahal a fost restaurat intre 1965-1970 cu sprijinul Patriarhului Justinian.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Suzana - 1 -24, sat MĂNĂSTIREA SUZANA; comuna MĂNECIU, Prahova
emilia / 20-May-2009Manastirea Sinaia a fost ctitorita in 1690-1695, de spatarul Mihai Cantacuzino, dupa o vizita facuta la Locurile Sfinte si muntele Sinai.
Intr-o incinta mica, la adapostul unor ziduri inalte, a ridicat o biserica mica, alba, cu doua turle si pridvor deschis, in stil brancovenesc, de o mare frumusete, coloane sculptate cu fus rasucit, ferestrele decorate cu motive vegetale si cu capete de lei. Pe usa de la intrarea in naos este sculptata scena primirii decalogului si stema Cantacuzinilor, "vulturul bicefal incoronat cu sceptru si cruce".
Pictura este facuta de zugravul Parvu Mutu. In pridvor este pictata "Judecata de apoi", in pronaos sunt pictati Neagoe Basarab, Radu Serban, Constantin Serban, Mihai Cantacuzino cu familia, Constantin Cantacuzino cu sotia, Serban Cantacuzino.
Pe latura de nord a manastirii, in sirul chiliilor construite la adapostul zidurilor, in 1792 s-a construit o biserica paraclis ce a inlocuit vechiul paraclis, pastrand doar tampla.
Biserica mare si chiliile din partea de nord si de sud s-au ridicat intre1843-1846, prin stradania egumenilor Ioasif si Paisie si arhitectului George Mandrea.
In 1895 s-a construit clopotnita si primul muzeu de arta religioasa din tara.
Intre 1897-1903, regele Carol I restaureaza biserica mare si cetatea de chilii din jurul ei.
Lucrarile sunt conduse de acelasi arhitect George Mandrea, care a realizat o imbinare a stilului brancovenesc medieval cu cel renascentist.
Biserica este o cladire impunatoare, cu pridvor inchis, o turla mare pe naos si alte doua pe pronaos. Un al doilea pridvor este sustinut de patru coloane frumos sculptate.
Specifice acestui lacas sunt ornamentatia cu ceramica smaltuita si ocnitele cu picturi din exterior. Fatadele au un brau verde alcatuit din trei funii rasucite din loc in loc.
Pictura neobizantina, a fost realizata de danezul Aage Exner si echipa lui. In pronaos se afla portretul mitropolitului Iosif Gheorghian, care in 1903 a resfiintit biserica cu hramul " Sfanta Treime".
In naos sunt pictati regele Carol I, regina Elisabeta si fiica lor Maria.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Sinaia - Str. Mănăstirii 2A, oraş SINAIA, Prahova
moqx / 19-May-2009Numele corect al arhitectului francez este Paul Louis Albert Galeron, sursa Archives Nationales, Paris, France
» Ateneul Român - Str. Franklin Benjamin 1-3 sector 1, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 19-May-2009Manastirea Ghighiu a fost zidita pe vatra unei biserici din lemn in 1817 de logofatul Coresi si jupanita sa, in timpul domnitorului Caragea.
Actuala biserica s-a ridicat in 1858-1866 prin grija mitropolitului Nifon.
In 1952, Patriarhul Justinian a transformat manastirea pantru calugari in manastire de maici cu hramul "Izvorul Tamaduirii" si intre 1954-1958 a renovat biserica si a construit chiliile in stil brancovenesc.
Dupa cutremurul din 1977, s-au facut noi reparatii si s-a restaurat pictura. Lucrarile s-au terminat in august 1990, cand biserica a fost resfintita.
Biserica de plan treflat, construita din caramida pe temelie de piatra, a avut initial pridvor deschis, in stil brancovenesc, care la renovarea din 1954-1958 a fost inchis cu zid si geamuri.
Are o singura turla mare, octogonala, pe naos. Clopotnita mare de la intrare face corp comun cu chiliile.
Pictura a fost lucrata in ulei de Gh. Tatarescu in 1865, apoi restaurata in 1854-1858 si 1984-1990.
In cimitirul manastirii a fost construita in 1832 o mica biserica cu hramul "Sfintii Lazar, Spiridon si Haralambie". Ctitorul este setrarul Panait Marunteanu si sotia sa Ecaterina.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Ghighiu - 1A, sat GHIGHIU; comuna BĂRCĂNEŞTI, Prahova
emilia / 18-May-2009Schitul Crasna, cu obste de calugari, a fost ctitorit in 1824-1828 de marele postelnic Constantin Potlogea, care apoi s-a calugarit si a devenit primul staret.
Mosia sa cu moara, via de la Valea Calugareasca, muntele Ursoaia si 100 ha teren arabil le doneaza schitului, care s-a numit schitul Izvoarele dupa numele satului.
A construit chilii din lemn pentru calugari, o scoala si un internat pentru copiii din satele vecine.
Dupa 1864, anul secularizarii averilor manastiresti, schitul decade, numarul monahilor se reduce si toate bunurile ajung sub administratia manastirii Cheia.
In 1916 este jefuit de ocnasii scapati de la salina Slanic, apoi in 1920 este mistuit de flacari.
Din 1922, staretul Nicon Covrig incepe lucrarile de reparatii, continuate de urmasii sai.
Biserica schitului a fost renovata ultima data in 1983, iar pictura ei refacuta in 1991-1992 de Ioan Chiriac.
Este o constructie solida, cu ziduri groase de un metru, varuite in alb. Are o singura turla mare pe naos si un pridvor inchis, situat la un nivel mai jos.
Clopotnita, la 40 m de biserica, este din piatra si caramida acoperita cu sindrila. Gangul de trecere si un monument al eroilor revolutiei din 1989, sunt pictate de Ioan si Daniela Moldoveanu.
S-a mai construit dupa 1989 o noua biserica din caramida si beton, acoperita cu tabla, care are si un paraclis.
Din anul 2001 schitul s-a transformat in manastire.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Schitul Crasna - f.n., sat SCHIULEŞTI; comuna IZVOARELE, Prahova