Manastirea Snagov, cu obste de calugari, este situata pe un ostrov in partea de nord a lacului Snagov.
Prima asezare, o biserica de lemn, a fost intemeiata in sec. XI. Atestare scrisa avem din a doua jumatate a sec. XIV, din timpul lui Dan I si Mircea cel Batran.
In 1483, Vladislav I zideste un paraclis cu hramul "Buna Vestire", apoi in jurul anului 1485, Vlad Tepes construieste un zid de aparare, un pod, o inchisoare si un tunel pe sub apa.
Biserica actuala cu hramul "Intrarea in biserica a Maicii Domnului", a fost construita intre 1517-1521 de Neagoe Basarab.
Are 4 turle poligonale dupa modelul celei de la Athos si a fost pictata in 1563 de Dobromir cel Tanar, in timpul domnitorului Petru cel Tanar.
Afectate de unele innoiri ulterioare, picturile de la Snagov reprezinta cel mai mare ansamblu mural ce se pastreaza intr-o biserica din tara noastra. Faima de care s-a bucurat Snagovul in epoca feudala s-a datorat si tipografiei instalata aici inca de pe vremea lui Matei Basarab, in 1643. Cea mai mare inflorire culturala a cunoscut-o in vremea lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), cand staret al Snagovului a fost cunoscutul carturar Antim Ivireanu, ales mai tarziu mitropolit al Tarii Romanesti. S-au tiparit aici carti bisericesti in limbile romana, ebraica, greaca si araba.
In 1835 s-a infiintat in manastire o scoala de reeducare pentru tineret, iar din 1840, serveste ca loc de exil si de inmormantare pentru cei prigoniti de domnie.
Dupa secularizare, in 1864, au fost daramate toate chiliile, calugarii au parasit manastirea si biserica a fost lasata in paragina.
A fost restaurata in 1904, 1936, 1941-1953 (dupa cutremurul din 1940), 1966, 1986 (dupa cutremurul din 1977) si 1995.
Biserica a fost folosita si ca necropola domneasca, aici putand fi vazuta piatra de mormant a lui Vlad Tepes.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Ansamblul fostei mănăstiri Snagov - Pe insulă, sat SNAGOV; comuna SNAGOV, Ilfov
Manastirea Vierosi, cu obste de calugari, a fost ctitorita in 1572 de Ivascu Golescu, pe vatra unui schit mai vechi.
Dupa secularizarea averilor manastiresti, din 1864, a functionat doar ca biserica de mir, pana in 1997, cand s-a aprobat reactivarea ei.
In 2003 au inceput lucrarile de reamenajare a manastirii construindu-se chiliile, staretia si biserica din cimitir, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".
S-a reparat si zidul de incinta, din caramida, pastrandu-se in partea de sud turnul cu creneluri de tragere.
Manastirea fiind construita pe o magura, a fost folosita in trecutul indepartat ca cetate de aparare.
Biserica veche, cu hramul "Intrarea Maicii Domnului in Biserica", este o constructie mare si inalta din zid gros de caramida.
Are o singura turla cilindrica asezata pe naos si un pridvor deschis, sustinut in fata de doi stalpi de zid.
Turla a fost ridicata in 1983 de parohul bisericii, preotul Gheorghe Pufu, in locul celei vechi daramata de cutremurul din 1802.
Fatadele exterioare au stalpi sustinatori ce coboara de la cornise pe fundatia de caramida.
Pictura veche a fost realizata in ulei de Petre Zugravul si a fost restaurata de doua ori. Prima data in vremea lui Constantin Brancoveanu si apoi cu prilejul renovarilor facute in 1983-1989.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti)
» Mănăstirea Vieroşi - În fostul sat Vieroşi, sat aparţinător FĂGETU; oraş MIOVENI, Arges
Manastirea Cotmeana, cu obste de calugari, a fost construita de Radu I, domnul Tarii Romanesti (1377-1383).
Biserica are hramul "Buna Vestire" si o Icoana a Maicii Domnului facatoare de minuni.
Intre 1387-1389 manastirea a fost refacuta de Mircea cel Batran, fiind un bun popas pe drumul dintre Pitesti si manastirea Cozia, ctitorie de seama a acestuia.
In 1777 ieromonahii Ilarion si Sofronie de la Cozia fac si ei reparatii, largesc pronaosul si adauga un pridvor.
Clopotnita s-a construit in 1857, cand s-au mai facut unele reparatii.
Restaurarile efectuate de Directia Monumentelor Istorice in 1922-1924, 1959 si 1972 n-au afectat forma initiala a bisericii. De asemenea, nici cele facute dupa cutremurele din 1977 si 1986.
Usile originale, din lemn sculptat cu motive vegetale, se pastreaza in Muzeul National de Arta al Romaniei din Bucuresti.
Biserica cu o turla joasa pe pronaos si clopotnita sunt acoperite cu sindrila.
Clopotul a fost daruit in 1385 de jupan Dragomir.
Pictura din naos este din vremea lui Mircea cel Batran, iar cea din pronaos din vremea lui Constantin Brancoveanu.
Zidurile de incinta sunt din caramida, inalte de 4-6 m, cu acoperis de sindrila. Sunt prevazute cu locuri de tragere, complexul fiind conceput in scopuri strategice.
Sapaturile arheologice de aici, au scos la iveala un tezaur din monede de aur datand din sec. XVIII-XIX, discuri ornamentale din ceramica si teracote, expuse in muzeul judetului.
Manastirea a fost inchisa in 1945 si reactivata in 1990, cand s-a construit si noul arhondaric din zid, un altar de vara din lemn acoperit cu sindrila si un sopron lung de 25 m.
A fost reparata cladirea veche a chiliilor si staretia si s-au inceput lucrarile la o noua biserica din caramida pe fundatie de beton.( dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti )
» Mănăstirea Cotmeana - Str. Principală 214B, sat COTMEANA; comuna COTMEANA, Arges
Schitul Negru Voda, cu obste de calugari, este o asezare rupestra situata pe o culme abrupta de piatra ce se inalta intre raul Dambovita si paraul Cetatuia.
Biserica schitului, atribuita voievodului Negru Voda, s-a construit concomitent cu cetatea Campulungului Muscel, orasul care a fost prima capitala a Tarii Romanesti, in sec. al XIII-lea.
Este asezata intr-o pestera naturala unde este si un izvor miraculos. Are 12 m lungime, 4 m latime si inaltimea de 3,20 m.
La intrare are un pridvor de lemn. Interiorul este compartimentat in altar, naos si pronaos. Pe peretele de miazanoapte al pronaosului se afla o placa de marmura cu urmatoarea inscriptie:
"Acest sfant locas cu numele Cetatuia care de la Negru Voda isi are inceputul, a fost si in trecut schit de calugari si pe vremuri grele loc de scapare pentru voievozii tarii, insa cu trecerea timpului a cazut in ruine ajungand chiar adapost vitelor. A fost restaurat si infrumusetat cum se vede cu cheltuiala si osardia robului lui Dumnezeu preotul econom Gheorghe Moisescu paroh al bisericii Domneasca din Campulung, ajutat de ieromonahul Agatanghel Andritoiu de la pestera Ialomicioara in anul 1915-1916. S-a sfiintit in 22 iulie 1923 spre vesnica pomenire".
Tot in pronaos se afla scobit in peretele dinspre nord altarul catolic pentru Doamna Clara, sotia voievodului Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364), care era catolica.
In naos se intra printr-o usa facuta in peretele despartitor. Naosul este inzestrat cu toate cele necesare serviciului divin. Pe tavan este pictat chipul Mantuitorului Hristos.
Pictura este in trei straturi suprapuse, asa cum a constatat pictorul Teodorescu in 1922.
Clopotnita este din lemn, construita deasupra bisericii din piatra.
La sud de biserica este o cladire etajata pentru chilii si alte incaperi necesare vietii monahale, construite in sec. al XIX-lea.
In spatele bisericii este o scobitura in piatra, numita Chilia Mosului.
Crestele muntilor din apropiere poarta numele de Cavalerul Trac, sau Negru Voda calare si Coltii Doamnei.
Schitul are hramurile "Adormirea Maicii Domnului" si "Izvorul tamaduirii", adaugat dupa 1918, deoarece aici se afla "Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni".
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti)
» Schitul Negru Vodă - sat CETĂŢENI; comuna CETĂŢENI, Arges
Manastirea Bascovele, cu obste de maici, a fost zidita in 1695 de comisul Serban Cantacuzino.
Dupa cutremurul din 1838 s-a ruinat si in 1843 a fost refacuta din temelie de Steful Nicolau, cu sprijinul staretei Platonida.
In 1883 manastirea s-a desfiintat, dar in 1932, prin staruinta episcopului Nichita Duma al Argesului, s-a reinfiintat.
Cu ajutorul arhimandritului Grigore Uratescu, vicarul eparhiei si staretei Veniamina Gheorghiu, s-au reparat chiliile din nord si vest si s-au construit noi chilii.
S-a restaurat si vechea pictura din 1869 afectata de un incendiu.
In 1937 s-a reparat si consolidat biserica, crapaturile mai mari fiind legate in fier.
Cladirea atelier din partea de rasarit a bisericii, a fost construita intre 1940-1943.
Alte lucrari mai ample de renovare a bisericii s-au facut in 1948-1950, cu binecuvantarea episcopului Iosif al Argesului si Ramnicului.
Tot in aceasta perioada, Theodor Petrescu-Tutana a repictat toata biserica.
Manastirea a fost din nou desfiintata in 1962, devenind biserica de parohie, iar in cladiri s-a infiintat un camin-spital pentru handicapati.
A fost reactivata in 1993, cand s-au eliberat doar trei chilii pentru maicute.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Bascovele - Uliţa Bisericii 105B, sat URSOAIA; comuna COTMEANA, Arges
Manastirea Aninoasa, cu obste de maici, a fost ctitorita in 1678 de marele clucer Tudoran Vladescu, calugarit cu numele Teodosie.
Intre anii 1722-1730 Mitropolitul Daniil al II-lea, crescut si calugarit la Aninoasa, aduce mari imbunatatiri manastirii zidind doua turle bisericii, adaugandu-i pridvorul, construind clopotnita, poarta mare de la intrare, case mari cu opt incaperi si doua pivnite mari, unde puteau fi ascunse bunurile manastirii in cazul navalirii dusmanilor. Una dintre aceste gropnite avea iesire pe sub ziduri in padurea din partea de rasarit a manastirii.
In 1773 egumenul Mihail Tartasescu zideste paraclisul care a fost sfiintit cu hramurile "Sf. Gheorghe" si "Sf. Dumitru".
Logofatul Nicolae Buscoveanu construieste in 1833 casele din zid de langa clopotnita.
In 1842 si 1859, egumenul Dionisie Aninosanu renoveaza biserica si clopotnita.
In 1964 anul secularizarii averilor manastiresti, a trebuit sa paraseasca manastirea care a fost lasata in paragina pana in 1895 cand au fost reparate casele din fata bisericii, pentru a adaposti o companie din regimentul 30 Muscel.
Biserica cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae" a fost renovata in 1898, 1905-1908 si 1922-1937 de preotul Teodor Popescu.
S-a pastrat pictura originala din 1730. In proscomidie se poate citi numele zugravilor: Dima, Mihai, Badea. Chipul mitropolitului Daniil al II-lea se vede in pronaos, tinind in mana dreapta biserica si in stanga carja arhiereasca. Alaturi de el este calugarul Hrisantie si ctitorii Aga Tudoran cu sotia sa Alexandra. Pe zidul de nord al pronaosului sunt pictati Constantin Mavrocordat, Nicolae Mavrocordat si Grigore Ghica.
Icoana Sf. Nicolae este lucrata in argint de egumenul Dionisie Aninosanu.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti)
» Mănăstirea Aninoasa - Str. Teilor 265, sat ANINOASA; comuna ANINOASA, Arges
Manastirea Curtea de Arges, cu obste de calugari, ctitorita de Neagoe Basarab in 1517, este o capodopera a arhitecturii medievale, cea mai valoroasa constructie de arhitectura bisericeasca din Romania, evocata si in nemuritoarea balada a Mesterului Manole.
Biserica a fost restaurata de Matei Basarab, care a recladit si turnul clopotnitei de la intrare.
Lucrari de reparatii a facut si Serban Cantacuzino, in 1682. A fost scaun episcopal intre 1793-1949 si dupa 1990.
Avariata de cutremurul din 1802, biserica a fost restaurata in 1804 de episcopul Iosif. S-a renovat si pictura executata de zugravul Dobromir in 1526.
Cutremurul din 1838 a avariat-o din nou si a fost reparata de episcopul Ilarion, care a construit si o scoala pe latura de sud a incintei.
Dupa incendiul din 1876, regele Carol I a chemat un arhitect francez, pe Andre Lecomte de Nouy, care a refacut biserica cu elemente noi ce au scazut valoarea monumentului.
Pictura a fost refacuta de fratele arhitectului si terminata in 1885. Fragmente din pictura originala pot fi vazute in palatul episcopal din incinta manastirii si la Muzeul National de Arta din Bucuresti.
In pronaos se afla mormintele lui Neagoe Basarab, sotia sa Despina Doamna si fiica lor Doamna Stanca, Radu de la Afumati, Carol I, Ferdinand I, regina Elisabeta si regina Maria.
In incinta manastirii, la rasarit de biserica monument, este paraclisul in care se tin slujbele si care pastreaza moastele Sfintei Mucenite Filofteia, aduse in tara de Radu Negru Voda (1371-1383).
In spatele palatului episcopal se afla o biserica de lemn cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", care a fost ctitorita de obstea satului Palaga, judetul Valcea, in anul 1847 si stramutata aici de Sf. Calinic.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Argeşului - Bd. Basarabilor 1, municipiul CURTEA DE ARGEŞ, Arges
Manastirea Viforata, cu obste de maici, a fost ctitorita in 1530 in timpul voievodului Vlad cel Nou si refacuta in 1635 de Matei Basarab.
In 1713 Constantin Brancoveanu a reparat-o din nou, pardosind-o cu lespezi de piatra, largindu-i ferestrele, construindu-i noi chilii, ridicandu-i zidurile dimprejur si refacandu-i pictura.
La inceputul sec. al XIX-lea, Grigore Brancoveanu, stranepot al lui Constantin Brancoveanu, a facut noi reparatii bisericii.
Cutremurul din 1940 a provocat mari sticaciuni, daramand clopotnita care s-a rezidit in 1960-1962, prin grija Patriarhului Justinian.
S-au reparat si chiliile si s-a infiintat o casa parohiala pentru batrani.
Cutremurul din 1977 a provocat din nou mari stricaciuni, completa restaurare fiind facuta in 1990- 2000.
Biserica este in forma de cruce, cu naos, pronaos si pridvor semiinchis. Are o turla mare pe naos si alta pe pronaos. Fatadele sunt varuite in alb, ferestrele sunt largi.
Manastirea are o bogata colectie de obiecte de cult si de arta bisericeasca, multe odoare fiind daruite de Constantin Brancoveanu si de sotia sa.
In biserica se afla o icoana mare facatoare de minuni, lucrata in argint si aurita, daruita manastirii de Leon Voda Tomsa cu sotia sa Victoria in anul 1631.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Dictionarul Geografic al Academiei Romane")
» Mănăstirea Viforâta - Str. Mihai Viteazul 267, sat VIFORÂTA; comuna ANINOASA, Dambovita
Manastirea Nucet, cu obste de maici, a fost ctitorita in 1501de parcalabul Gheorghina si sotia sa Neaga.
Afost bine intretinuta si bogat inzestrata de Neagoe Basarab, Vlad Vintila, Mircea Ciobanul, Petre Cercel, Gavril Movila, Radu Voda, Ion Vacarescu.
Luptele dintre turci si armatele lui Ipsilante in aceasta zona, au dus la ruinarea manastirii.
A fost renovata in anii 1746, 1840-1849, si dupa 1989. In perioada 1964-1989 a functionat doar ca biserica ce mir.
Biserica cu hramul "Sfantul Mare Mucenic Gheorghe" este o constructie masiva, in forma de nava, cu ziduri groase de peste un metru.
Pridvorul inchis a fost adaugat ulterior. Turla asezata pe naos are forma octogonala, cu patru ferastruici inguste.
O a doua turla patrata este asezata pe pridvor. Fatadele albe cu ferestre mari, au doua braie deasupra soclului si sub streasina.
Altarul rotunjit nu are nici un ornament la exterior. Nu se cunoaste cine a lucrat pictura si minunatele sculpturi in lemn. Catapeteasma este de o mare valoare artistica cu vita de vie impletita pe ramuri de stejar.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Nucet - sat NUCET; comuna NUCET, Dambovita
Manastirea Stelea, cu obste de calugari, a fost construita de spatarul Stelea in 1582, apoi recladita de domnitorul Vasile Lupu in 1645, ca semn al impacarii cu Matei Basarab Voievod.
Biserica a fost zidita dupa planul bisericii "Trei Ierarhi" din Iasi, de aceiasi mesteri si cu aceleasi materiale si s-a sfiintit cu hramul "Invierea Domnului".
A fost arsa de tatari in 1658 si restaurata de Mihnea al III-lea in 1659, Constantin Brancoveanu in 1705, si de Radu Dudescu in 1715.
A urmat cutremurul din 1802 dupa care s-au facut noi reparatii. In 1864, dupa secularizarea averilor manastiresti, calugarii sunt mutati si manastireea este desfiintata.
Pana in 1970, biserica a functionat ca biserica de mir, apoi a figurat ca muzeu si monument istoric. Lucrari de conservare si restaurare au fost realizate in 1943-1946 si 1970-1975.
La 20 iunie 1992, manastirea Stelea a fost reactivata, s-au reparat biserica, chiliile si staretia (casa Nifon), care in 2001 a devenit centru aparhial.
Incinta manastirii este larga, inconjurata cu ziduri de piatra. Se intra prin gangul clopotnitei, o constructie masiva din zid de forma patrata. La intrare sunt amplasate busturile lui Matei Basarab si Vasile Lupu.
In trecut manastirea Stelea a avut o activitate culturala sustinuta. In chiliile ei a functionat prima scoala din Targoviste, "Schola graeca et latina", unde au invatat Vasile Carlova, Heliade Radulescu si Grigore Alexandrescu.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)
» Mănăstirea Stelea - Str. Stelea 6, municipiul TÂRGOVIŞTE, Dambovita