Rezultate: 1989       Pagini: 199

   131 132 133 134 135136 137 138 139 140 141   
emilia / 07-Jun-2009

 Manastirea Valea Neagra, cu obste de maici, a fost infiintata in 1755 de preotul Maftei din comuna Spinesti, impreuna cu doi calugari de la manastirea Poiana Marului.
In 1952 devine manastire de maici si in 1960 este desfiintata, biserica trecand in parohia Herastrau.
Dupa opt ani maica stareta Petronia Ciornea o reinfiinteaza.
Biserica este o constructie din lemn pe fundatie de piatra, in forma de nava, fara turla.
Spatiul interior este compartimentat in Altar, naos, pronaos si pridvor inchis.
Peretii in interior si exterior sunt captusiti cu scandura de brad vopsita in gri-bleu.
Biserica este acoperita cu sindrila.
Pictura este prezenta doar la catapeteasma din lemn de tei, poleita cu bronz.
Clopotnita este o constructie inalta, cu trei etaje. Parterul este din piatra si ciment, iar etajele din lemn. Este acoperita cu sindrila.
Cladirea pentru staretie si trei case taranesti, se afla la 20 m in fata bisericii.
In nord-est de biserica este o mica cladire pentru chilii, iar la nord o casa noua din lemn cu cerdac pentru chilii, trapeza si bucatarie.
De la poarta de intrare pana la clopotnita este o alee marginita de brazi.
( dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti )


» Schitul Valea Neagră - Schit Valea Neagră, la 1,5 km spre Herăstrău, sat VALEA NEAGRĂ; comuna NISTOREŞTI, Vrancea
emilia / 06-Jun-2009

Manstirea Ratesti cu obste de maici, este ctitoria capitanului Dragomir si a sotiei sale jupaneasa Voica, undeva inainte de 1634, cand apare prima data in acte.
A fost schit de calugari pana in 1752, cand mosia Ratesti, pe care era situat schitul pustiu la aceasta data, trece in stapanirea lui Scarlat Hrisoscoleu.
Este reinfiintat dupa 1760 si repopulat cu maici, datorita staretului Vasile de la Poiana Marului.
Vechea biserica devenind neincapatoare, s-a ridicat o noua biserica din lemn intre 1783-1784.
Dupa cutremurul din 1838 se degradeaza si este refacuta din zid, in 1844, cu ajutorul Episcopului Chesarie al Buzaului.
Biserica este de proportii monumentale, pe temelie de piatra de un metru si inaltimea pana la acoperis de zece metri.
Este in plan triconic, cu pronaosul largit. Are un pridvor inchis si trei turle din lemn, una mare octogonala pe naos si doua mici patrate pe pronaos.
A fost pictata de Nicolae Teodorescu Pitaru, conducatorul scolii de zugravi de la Episcopia Buzaului, ajutat de nepotul sau Gh. Tatarescu.
Cu cheltuiala soborului s-a mai construit in cimitir o biserica mica cu o singura turla pe naos si a fost sfiintita cu hramul "Invierea lui Lazar".
Inventarul din 1875 enumera: scoala, biserica, clopotnita, arhondaria, o cladire cu 12 camere si o casa mai mica.
In afara incintei era o casa arhiereasca cu cerdac, doua case mici si bucataria.
In 1912 s-a construit alipita de biserica o camera pentru vesminte.
Cutremurele din 1940, 1977, 1986 si 1990, au adus stricaciuni care au necesitat renovarea constructiei si a picturii bisericii.         
Din pictura lui Nicolae Teodorescu se mai pastreaza doar catapeteasma. In 1879 Dimitrie Teodorescu a facut prima restaurare, apoi in 1930 Nicolae Solescu a repictat-o in ulei.
In 1987 pictura a fost restaurata de pictorul preot Petre Brasoveanu, apoi in 1973-1974 de Octavian Teodorescu.
Dupa 1990 s-a ridicat cladirea Seminarului, cu paraclis in interior.
 ( dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie )


» Mănăstirea Răteşti - sat MĂNĂSTIREA RĂTEŞTI; comuna BERCA, Buzau
emilia / 05-Jun-2009

Manastirea Poiana Marului, cu obste de calugari, a fost ctitorita in 1730 de Constantin Mavrocordat.
Biserica de lemn si chiliile au ars in 1771 si au fost refacute in 1780-1784.
Cea de a doua biserica, tot din lemn, s-a construit in 1810-1812, prin stradania staretului Teodosie al II-lea.
Incendiul din februarie 1879 arde cladirea in care se afla staretia, trapeza si randul chiliilor de langa arhondarie.
Schitul si-a mai prelungit viata pana in 1893, cand a fost desfiintat.
S-a reinfiintat in 1938 ca manastire de maici.
In 1956 cele doua biserici au fost renovate de Comisia Monumentelor Istorice.
Dupa 1990 redevine manastire de calugari.
Biserica mare este construita in forma de cruce, din barne de stejar imbinate cu scandura.
Are un pridvor deschis sustinut de sase stalpi de lemn uniti sus prin arcade semicirculare, iar jos are un grilaj de lemn inalt de 1,20m.
In exterior fatadele au un brau, deasupra caruia se afla pictura pe lemn ocrotita de streasina larga a acoperisului.
Cele cinci turle hexagonale sunt asezate cate una pe altar, pe naos si pronaos si inca doua mai mici pe sani.
Acoperisul turlelor este de tabla in solzi, iar biserica este acoperita cu sindrila.
Biserica din cimitir este tot din lemn, in forma de nava.
Are o singura turla joasa pe pronaos. Acoperisul este din sindrila.
Intrarea in incinta se face prin gangul clopotnitei care se afla la 40 m in dreapta bisericii mari.
Este construita din lemn, in 1935, de episcopul Ghenadie Niculescu.
Pictura bisericii mari este executata in ulei direct pe lemn, in stil neobizantin, influentat de cel rusesc, asezata in trei etaje.
Paraclisul cladit din lemn in 1991, a fost pictat de arhidiaconul Gabriel Sibiescu.
Tot 1991 s-a mai construit o casa arhiereasca si s-a renovat pavilionul mare in care se afla trapeza si camera pentru oaspeti.
In incinta mai sunt trei cladiri, una de lemn si doua din zid, pentru chilii, si alte cladiri anexe gospodaresti.
Manastirea a fost un important centru monastic si cultural. Aici a staretit Cuviosul Vasile, mare organizator al monahismului, aici a fost surghiunit in 1840 poetul Cezar Boliac, si tot aici poposea deseori poetul Alexandru Vlahuta, care descrie in "Romania Pitoreasca" frumusetea acestor locuri, precum si prietenul sau Barbu Delavrancea.
 ( dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie )


» Mănăstirea "Poiana Mărului" - 98 la 4 km de satul Bisoca, pe DJ 204C, sat BĂLTĂGARI; comuna BISOCA, Buzau
emilia / 05-Jun-2009

Schitul Nifon este situat la 30 km de Buzau si 4 km de comuna Magura, in apropiere de satul Ciuta.
A fost infiintat in 1811 de ierodiaconul Nifon pe terenul daruit de vataful Nitu Fintescu.
Bisericuta cu hramul Sf. Nicolae a fost construita din lemn.
In 1842 a fost zidita din temelie de marele clucer Nicolae Pieleanu, ajutat de staretul Constantie.
Biserica din zid de piatra a fost terminata la 9 octombrie 1845 si s-a sfiintit cu hramul Sf. Pantelimon si Izvorul Tamaduirii.
Este o biserica impozanta, in forma de cruce, cu o turla mare deschisa pe naos, in forma hexagonala, cu sase ferestre foarte inalte.
Pe pronaos sunt doua turle tot hexagonale, dar mici si fara ferestre.
Pridvorul complet deschis, este sustinut in fata de cate doua coloane de piatra, in dreapta si in stanga.
Fatadele exterioare sunt zugravite simplu in alb.
Peste sosea, in fata schitului s-a zidit in 1856 biserica cimitirului.
Dupa secularizarea averilor manastiresti in 1864, schitul a fost desfiintat.
In incinta schitului functioneaza spitalul de boli nervoase Sapoca.
( dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti )


» Fostul schit Nifon, azi Spital - în pădurea Măgura, sat CIUTA; comuna MĂGURA, Buzau
emilia / 05-Jun-2009

Manastirea Ciolanu, cu obste de calugari, este situata la 35 km nord-vest de Buzau, la poalele dealului Ciolanu.
La inceput, pe la 1493, a fost aici un schit de lemn, cu o biserica mica, in forma de cruce, zidita in 1590, cu trei turle, una mare octogonala pe naos si doua mici infundate (oarbe) pe pronaos.
Schitul a fost parasit spre sfarsitul sec. XVII-inceputul sec. XVIII, timp in care chiliile si zidul inconjurator se naruie.
Boierul Dumitru Ciolanu schimba situatia daruind schitului mosia sa compusa din padurile si poienile ce o inconjoara.
Schitul s-a extins, iar in 1828 episcopul Chesarie a zidit biserica mare, pictata de Nicolae Teodorescu Pitaru.
Aceasta biserica a ars in 1854, fiind refacuta in 1862 si repictata in fresca tot de Teodorescu.
In 1934, peste aceasta pictura s-a suprapus o alta pictura, in ulei, executata de Nicolae Solescu.
Ultima restaurare a picturii s-a facut in 1984 sub conducerea lui Ioan Neagoe.
Intre anii 1970-1984, s-au construit pe locul fostelor chilii, doua parti din careul de incinta, care are cinci case, cu patru chilii pe sala, iar una are si etaj.
De asemenea s-a construit aripa de sud cu 16 chilii, unde functioneaza Seminarul.
Manastirea are un muzeu de carte veche, icoane si obiecte de cult.
In biserica mare se afla trei icoane pictate de Gh. Tatarescu in 1886.
In 1970 s-a infiintat in poienile manastirii o tabara de sculptura.
( dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie )


» Mănăstirea Ciolanu - "Dealul Ciolanu", sat HALEŞ; comuna TISĂU, Buzau
emilia / 05-Jun-2009

Manastirea Barbu, cu obste de maici, este situata la 30 km vest de Buzau si face parte din salba celor 20 de manastiri de pe valea Niscovului.
Ctitorita in anul 1632 de vel-comisul Radu Mihalcea de la curtea lui Matei Basarab, zidirea actualei biserici si a chiliilor incepe in 1662 cu cheltuiala si osteneala jupanului Barbu Badeanu si se sfirseste in 1669, precum arata Pisania situata pe zidul exterior din dreapta pronaosului. Imprejmuita cu ziduri si turnuri de aparare, a fost si loc de refugiu in vremuri de restriste.
Pana la secularizare a fost manastire de calugari, apoi a devenit biserica de parohie pentru crestinii din satul Lecuiesti.
In 1871 episcopul Dionisie aduce aici 30 de maici din schitul Sf. Gheorghe Boziorul, ctitorie din sec. XVI, care se surpase din cauza izvoarelor.
In amintirea evenimentului se afla in biserica icoana Sf. Gheorghe si biserica are pe acest sfant ca al doilea hram.
Initial biserica a avut forma de corabie. Azi se mai pastreaza din cea veche Altarul si peretii naosului.
Forma este de cruce cu absidele din naos putin adanci si largi.
Are o turla mare pe naos si doua turle pe pronaos, in dreapta si in stanga.
Pridvorul mic, cu plafonul pictat, este sustinut de doua coloane din piatra, usa de la intrarea in pronaos este dubla, din lemn cu geamuri in partea superioara.
Deasupra usii sunt pictati pe zid sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, hramul bisericii.
Soclul inalt de 90 cm este din bolovani de piatra.
Peretii exteriori sunt simpli, varuiti in culoarea galben- oranj.
In 1981 au inceput lucrari de consolidare care s-au terminat in 1994 cand s-a sfiintit.
Clopotnita din fata manastirii este din zid in partea inferioara si din scandura in partea superioara si este acoperita cu tabla. Mai are doua clopote din cele patru avute initial.
Din pictura veche nu se mai pastreaza nimic. Pictura actuala s-a realizat in 1895-1896 de pictorul Nicoleanu si renovata in 1931 de Nicolae Solescu din Buzau. Tot atunci s-au renovat staretia din dreapta bisericii si chiliile din stanga  si s-au construit  in spatele bisericii  20 de case pentru maici.
In 1959 cele 100 de maici au fost alungate de regimul comunist, casele au fost daramate, terenul dat taranilor si biserica transformata in biserica de mir pentru parohia din Tisau.
Dupa 1989 manastirea a fost reactivata si cu osteneala P C maicii starete Macrina Munteanu s-au construit cladirile necesare celor sase vietuitoare si un paraclis care a fost pictat de arhidiaconul Gabriel Sibiescu.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie)


» Mănăstirea Barbu - sat LEICULEŞTI; comuna TISĂU, Buzau
emilia / 05-Jun-2009

In incinta Episcopiei Buzaului, alaturi de Episcopie si Seminar se afla o catadrala construita cu 300 de ani in urma, vreme in care a suferit multe reparatii si renovari dupa cum arata pisania.
Aceste interventii au dus la schimbarea arhitecturii si la multe innoiri ulterioare.
Pictura bisericii a fost renovata in 1949, lucrarea fiind exacutata de pictorii Titel Benea din Buzau si C. Mihalcea din Bucuresti.
In 1999 s-au facut noi lucrari de renovare a constructiei.
Biserica din caramida, are ziduri groase si este in forma de cruce. Are o turla mare pe naos si doua turle pe pronaos sustinute de o arcada rezemata pe doua coloane foarte mari.
Usa de la intrarea in pronaos este din lemn sculptat, ca si catapeteasma, scaunul episcopal si amvonul.
Naosul se delimiteaza de pronaos printr-o arcada puternica.
Are un pridvor foarte mic, usa de la intrare avand in sculptura pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel.
In pronaos este si un balcon pentru cor.
Zidurile exterioare sunt din caramida aparenta cu un brau median de caramida asezata pe muchie incastrata in zid.
Clopotnita face corp comun cu o cladire din stanga bisericii. Gangul clopotnitei este foarte frumos pictat.
(dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti)
 


» Ansamblul Episcopiei Buzăului - Aleea Episcopiei 2-3, municipiul BUZĂU, Buzau
emilia / 05-Jun-2009

Manastirea Glavacioc, cu obste de calugari, este situata la circa 70 km sud-est de Pitesti, pe o colina din marginea satului Glavacioc, in apropiere de raul Glavacioc (nume de origine slava).
Despre manastire nu exista date certe cu privire la infiintarea ei, dar se considera ca este din vremea lui Mircea cel Batran.
Dovezi de vechimea manastirii sunt in hrisoavele si actele domnesti ale lui Radu cel Mare, Neagoe Basarab, Mihnea Voda Turcitul si Matei Basarab.
Acestea arata ca manastirea Glavacioc exista pe vremea lui Mircea cel Batran, care i-a inchinat satul Calugareni de pe Neajlov si jumatate din Calugarenii de Teleorman.
Dupa Mircea cel Batran, fiul sau Vlad Dracul daruieste manastirii in 1441 ocina lui Berila la Neajlov si satul Mircesti de Teleorman.
Cu vremea, manastirea de lemn se darapaneaza si in 1482-1485 este refacuta si folosita ca resedinta domneasca de Vlad Voda Calugarul. In 1496 acesta ridica din temelie o alta biserica din zid, pe care o inzestreaza cu multe venituri si mosii, fiind considerat acum cel dintai ctitor.
Prima refacere apartine lui Mihnea Turcitul (1508-1512), care a construit si chiliile precum si clopotnita din piatra.
Intre 1701-1704, cand era domnitor Constantin Brancoveanu, s-a facut a doua renovare, apoi in 1843 a fost zidita din temelii cu materiale de slaba calitate, de boierul Costache Faca.
Biserica lui Vlad Voda Calugarul era frumoasa, mare, cu doua turle, pe cand biserica lui Costache Faca era simpla, cu o singura turla din lemn, tencuita cu var in interior si tampla din lemn, fara sculpturi.
In urmatorii ani ajunge o ruina, fapt ce a determinat inchiderea bisericii in 1858.
Asezamantul a suferit mari transformari intre anii 1941-1944 si mai tarziu intre 1974-1976, cand s-a facut si cladirea chiliilor care a fost acoperita cu tabla ca si biserica.
Clopotnita refacuta dupa 1991, se afla la 15 m in fata bisericii.
Cladirile chiliilor inconjoara biserica, ele tinand loc si de ziduri imprejmuitoare.
Pana in 1991, cand a fost reinfiintata manastirea, biserica a fost folosita ca biserica de mir.
( dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti si "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie )


» Mănăstirea Glavacioc - Str. Mănăstirii 17, sat GLAVACIOC; comuna ŞTEFAN CEL MARE, Arges
L.S. / 05-Jun-2009

BISERICA  SF. NICOLAE - Fostă Biserica RUSĂ - Biserica Studenţilor (Paraclisul Universităţii Bucureşti)

 

Hramul: Sf. Nicolae

 

Construcţia, cu turlele sale specifice arhitecturii tradiţionale ruseşti, se înalţă în apropierea Universităţii, fiind din ianuarie 1992, paraclis universitar.

A fost construită între anii 1905-1909 din iniţiativa ambasadorului rus Ghiers pentru credincioşii ruşi din Capitală. Curtea imperială i-a pus la dispoziţie fondurile necesare. Planurile întocmite de arhitectul rus Preobrajenschi au fost materializate sub îndrumarea unui arhitect italian, de către meşteri ruşi.

Pictura interioară în ulei, este executată în stil bizantin de pictorul Vasiliev. Tâmpla realizată la Moscova, sculptată în lemn şi poleită cu aur, a fost pictată de pictorul Vaşneţov.

În 1947, s-au făcut reparaţii, iar pictura a fost renovată în 1948 de pictorul Anatolie Cudinov, iar la reparaţiile din 1967 de pictorii Eugen Profeta, Victor Zenlicica şi Victor Costiurin. După cutremurul din 1977, turla mare s-a fisurat, făcându-i-se consolidări ale întregului edificiu şi recondiţionarea picturii. Lucrările  de reparaţii au început în anul 2000 apoi pictura este restaurată dar mult timp sistată din lipsă de fonduri.

Are un plan de formă pătrată, cu ziduri masive, intrarea făcându-se pe colţul nord-vestic, iar altarul semicircular este orientat la răsărit. Naosul se înscrie într-o formă de cruce cu braţe egale, completat de compartimente destinate amenajărilor necesare cultului, totul fiind exprimat în volumele faţadei. Este acoperit de o boltă centrală înălţată. Un tambur cilindric, cu diametrul micşorat, susţine cupola bulbiformă a turlei. Pe colţurile naosului, 4 turnuri mai mici înconjoară turla centrală. Intrarea este marcată printr-un corp decroşat puternic, încoronat de un alt turn terminat sub forma de bulb. Un al şaptelea turn, de aceeaşi factură, cu un tambur se ridică peste altar.

Faţadele inspirate din exemple ruseşti şi georgiene,  realizate cu cărămidă aparentă de culoare roz gălbui, sunt bogat ornamentate, având frize ceramice,  mozaicuri sub arce şi decoraţii sculptate în piatră. Turlele au fost aurite iniţial,  în zilele noastrei fiind acoperite cu tablă de aramă, apoi vopsită.

 

Arh. L.S.


» Biserica "Sf.Nicolae" - Rusă - Str. Ghica Ion 9 sector 3, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 04-Jun-2009

Manastirea Negru Voda cu obste de calugari, a fost zidita in 1215 de Negru Voda.
Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este cea mai veche din tara.
A fost rezidita mai tarziu de Basarab I, fiul lui Negru Voda si terminata de Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I, cu totii inmormantati aici.
Dupa cutremurul din 1628 Matei Basarab rezideste din temelie locasul si construieste in 1647 turnul clopotnitei inalt de 35 m, valoros monument construit din caramida si bolovani de piatra. Are un gang boltit, iar parterul si cele trei etaje sunt patrate. Primele doua etaje sunt prevazute cu metereze. Fatadele sunt decorate cu ornamente ceramice smaltuite in verde, galben si cafeniu. Are functionalitate de poarta de incinta, masivele porti de stejar inchizandu-se cu o grinda, ca zavor.
In timpul lui Constantin Brancoveanu, ansamblul se imbogateste cu o alta remarcabila constructie de mare valoare, cladirea staretiei, in latura de nord a turnului clopotnitei.
In 1718 a fost ridicat un nou paraclis domnesc in extremitatea de est a incintei, inlocuindu-l pe cel din lemn.
La mijlocul sec. XIX paraclisul a fost impodobit cu o pictura deosebit de valoroasa.
Dupa cutremurele din 1802 si 1819, biserica se darama din nou si incepe in 1828 rezidirea ei din porunca voievodului Grigore Dimitrie Ghica.
Lucrarea se intrerupe si e reluata in 1831, prin stradania vornicului Pana si a staretului Filaret.
Incendiul din 1934 distruge acoperisul bisericii, al clopotnitei si al chiliilor, lucrarile de restaurare facandu-se abia dupa 1955.
S-a restaurat si pictura veche facuta de zugravul Parvu Mutu. Lucrarile au fost executate de un grup de pictori calugari de la manastirea Plumbuita, condusi de arhimandritul Sofian Boghiu.
In interior se pastreaza si astazi un program iconografic mai restrans, realizat in ulei la 1860 de Gheorghe Tatarescu.
In incinta manastirii se afla casa domneasca zidita de Constantin Brancoveanu si Turnul Baratiei din 1730.
Imprejmuirea ansamblului este dintr-un zid masiv construit in 1985 ce a inlocuit imprejmuirea lui Matei Basarab din barne si lut.
Manastirea Negru Voda prezinta o mare importanta in cultura Tarii Romanesti. Aici a fost instalat un teasc tipografic in 1643 si a lucrat pana in 1650.
Cu cheltuiala manastirii s-a tiparit prima carte in limba romana, "Invataturile de peste toate zilele".
( dupa "Mitropolia Munteniei si Dobrogei" de Vasile Dumitrache Floresti )
 


» Mănăstirea Negru Vodă - Str. Negru Vodă 64 pe locul vechii Curţi Domneşti, municipiul CÂMPULUNG, Arges
   131 132 133 134 135136 137 138 139 140 141