Monumentele istorice din Romania             Romana English

emilia / 13-Jun-2009

Schitul Tibucani se afla pe teritoriul comunei cu acelasi nume, intr-un loc pitoresc la marginea unei paduri.
Biserica a fost ridicata din barne de stejar pe temelie de piatra, de catre spatarul Iordache Cantacuzino Deleanu, in 1774 si restaurata de Ionita Botez in 1859.
Are plan simplu, fara abside laterale, cu trei turle, pridvor deschis, pronaos, naos si Altar.
Boltile naosului si Altarului se sprijina pe nervuri de brad, iar pronaosul are plafon drept, deasupra fiind o incapere care se incheie spre est cu bolta naosului.
Catapeteasma dateaza din sec. XVIII, iar turnul clopotnita a fost construit in 1859, in apropierea bisericii, din piatra si caramida.
 ( dupa "Monumente Istorice din Judetul Neamt" de M. Dragotescu, D. Barladeanu, Gh. Bunghez )

emilia / 13-Jun-2009

Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva", a fost construita in 1774 si restaurata in 1951.
Se incadreaza in stilul moldovenesc cu un plus de ornamentatie.
Sub acoperis, un brau alcatuit din doua scanduri suprapuse inconjoara monumentul.
Pe aceasta originala cornisa sunt doua siruri de rozete si arce concentrice pirogravate sau pictate.
Barnele de sustinere ale acoperisului au fost impodobite cu rozete.
Chenarele usilor de la intrarea in pridvor si in biserica, lucrate in lemn de ulm, sunt impodobite cu funii in relief, care pornesc din rozetele sculptate la baza.
Cupolele din naos si pronaos sunt impodobote cu aceleasi rozete si arce punctate, executate in rosu si negru ca la exterior.
La bolta altarului apare si decorul alcatuit din carouri colorate alternativ.
Valoarea arhitectonica a monumentului este completata de icoanele si catapeteasma zugravita in 1837 pe lemn de paltin de Ion Zugravu.
( dupa "Monumente Istorice din Judetul Neamt" de M. Dragotescu, D. Barladeanu, Gh. Bunghez )

emilia / 13-Jun-2009

Manastirea Durau, cu obste de calugari, a fost zidita in 1835, pe locul unui vechi schit de maici, cu cheltuiala unor negustori din Piatra Neamt, asa cum arata pisania din pridvor:
" Biserica Buna Vestire a Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, zidita in zilele Prea Inaltatului Domn Mihail Gh. Sturdza Voievod, cu blagoslovirea Preasfintitului Mitropolit Veniamin, cu ajutorul domnilor ce i-au nastavit Duhul Sfant. Cu osardia Cuviosiei Sale parintele Ghervasie si negutatorilor, dumnealor frati Gheorghe si Ion Prosie si Vasile Iliovici - 1835."
La sfarsitul sec. XIX se construiesc in jurul bisericii mai multe case calugaresti.
Biserica este in forma de cruce , cu doua sanuri laterale usor pronuntate in exterior.
Fatada sudica este segmentata de trei pilastri angajati, iar cea vestica de opt colonete grupate cate doua.
Acoperisul din tabla sustine trei turle egale.
In interior pridvorul este despartit de pronaos printr-un perete masiv.
Pictura  realizata in 1935-1937 de N. Tonitza si elevii sai este de o mare valoare artistica.
Concentrand intreaga desfasurare picturala in cateva scene mari, N.Tonitza a introdus elemente laice din peisajul, portul si tipologia umana locala.
In 1969 pictura a fost restaurata de Teodor V. Moraru.
( dupa "Monumente Istorice din Judetul Neamt" de M. Dragotescu, D. Barladeanu, Gh. Bunghez )

 

emilia / 13-Jun-2009

Manastirea Hangu sau Buhalnita a fost zidita de voievodul Miron Barnovschi in anul 1627, pe mosia vechiului schit Poienile, ctitoria lui Ieremia Movila.
Este inzestrata cu intinse mosii, mori si helestee, sporindu-si necontenit avutul, atfel ca devine un puternic rival al boierilor cantacuzini, ce vor provoca o serie de procese de revendicare a unor sate.
Pentru a incheia conflictul, in 1715 voievodul Nicolae Mavrocordat inchina patriarhiei manastirea Hangu cu tot venitul ei, insa situatia se inrautateste datorita sistemului de arendare a egumeniei.
Dupa secularizarea din 1863 manastirea este transformata in biserica parohiala, iar in 1958, cand incepe stramutarea satelor din zona unde urma sa se construiasca hidrocentrala, monumentul este demontat si reconstituit pe locul sau actual, inconjurat de un zid de piatra de rau. Intrarea in incinta este stajuita de un turn-clopotnita.
Biserica constituie o reusita exemplificare a stilului moldovenesc fara sanuri laterale pronuntate.
Acoperisul de dranita este strapuns de o turla adaugata ulterior, iar fatadele spoite cu var sunt impodobite in zona mediana cu un brau zimtat.
Pridvorul este si el un adaos recent, dar chenarul usii de la intrare este cel original.
In interior compartimentarea este subliniata prin sistemul de boltire, in sfert de sfera la pronaos si Altar, calota sferica sprijinita pe patru arce imbinate in consola, deasupra naosului.
Catapeteasma a fost adusa din Alexandria in 1859.
 ( dupa "Monumente Istorice din Judetul Neamt" de M. Dragotescu, D. Barladeanu, Gh. Bunghez )

 

emilia / 12-Jun-2009

Manastirea Bistrita si-a inceput existenta in sec. XIV, dar a fost atestata documentar abia in 1407, cand impreuna cu manastirea Neamt este pusa sub aceeasi ascultare.
A fost ctitorita de Alexandru cel Bun care o inzestreaza cu numeroase sate si mosii.
A avut o indelungata perioada de prosperitate in timpul domniei lui Stefan cel Mare, care a pus sa se zideasca in partea nordica turnul-clopotnita ce se pastreaza si astazi.
Petru Rares face lucrari de renovare si consolidare, asa cum aflam din textul emis de cancelaria lui:
" Am innoit din temelie sfanta manastire, facand imprejur si zid si pe dinlauntru am impodobit-o..."
Biserica actuala este refacuta din temelii de Alexandru Lapusneanu, iar zidul de incinta a fost consolidat si reparat in 1777.
Din vremea lui Petru Rares a mai ramas doar cladirea cu etaj adaugata clopotnitei lui Stefan cel Mare.
Incinta manastirii are o forma cvasidreptunghiulara, cu intrarea pe latura sudica, arcuita sub un turn scund, amenajat in partea superioara ca paraclis, ce a fost sfiintit cu hramul "Sf. Ioan cel Nou".
Zidul din piatra de rau este inalt de patru metri. Vechile chilii se sprijineau pe fata interioara a zidului nordic, asa cum o dovedesc urmele de tencuiala ramase.
Arhondaricul, staretia si toate celelalte constructii urmeaza linia imprejmuirii. In dreapta intrarii se afla o casa taraneasca, construita dupa modelul tipic al caselor de pe valea Bistritei.
In partea de miazanoapte a incintei este turnul lui Stefan cel Mare, cu urmatoarea pisanie pe fata sudica:
" Binecinstitorul si de Hristos iubitorul Io Stefan Voievod cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit aceasta clopotnita si biserica asezata intr-ansa, intru numele Sfantului mucenic Ioan cel Nou de la Cetetea Alba, intru ruga siesi si doamnei sale Maria si copiilor lor, in anul 7006 (1498) si in acelasi an s-a si savarsit, luna septembrie 13 zile."
Turnul are forma unei prisme dreptunghiulare cu laturile de lungime egala. Baza reprezinta aproape jumatate din inaltimea totala a turnului. Comunicatia dintre nivele se asigura prin cladirea anexa si printr-o scara exterioara. Paraclisul de la primul etaj este o incapere boltita, cu o calota sferica sprijinita pe patru arcuri in consola. Acelasi sistem de boltire s-a folosit si la nivelul urmator, unde este clopotul daruit in 1490 de Stefan cel Mare.
Biserica se apropie ca plan si dimensiuni de Probota, avand intre naos si pronaos incaperea gropnitei.
Absidele laterale, ca si cea a Altarului, au forma poligonala cu cate cinci si repectiv noua fete acoperite cu firide alungite.
Cate o pereche de contraforturi sprijina colturile fatadei vestice, arcul transversal al pronaosului si segmentele din dreapta si din stanga sanurilor laterale, un singur contrafort aflandu-se in axul Altarului.
Turla situata deasupra naosului a fost facuta in sec XVIII, in acelasi stil arhitectural, cu cele doua baze stelate si cu sirurile de ocnite si firide alungite prezente si sub cornisa bisericii.
Pridvorul are doua usi de acces, dar intrarea in functie este cea sudica, unde s-a construit un cerdac, deasupra caruia citim urmatoarea inscriptie votiva:
" Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, s-a zidit aceasta biserica din manastirea Bistritei unde este hramul Adormirii Precistei si prea binecuvantatei stapane a noastra Maica Domnului si pururea Fecioara Maria, in zilele binecinstitorului si de Hristos iubitorului domn al nostru Io Alexandru Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, in anul 7062 (1554) curgator, in luna lui mai 16 de zile."
( dupa "Monumente Istorice din Judetul Neamt" de M. Dragotescu, D. Barladeanu, Gh. Bunghez )