Monumentele istorice din Romania             Romana English

dudian / 23-May-2011

 A fost inaugurat in 1926 de catre regele Ferdinand. Realizat dupa planurile arhitectului Ion D. Berindey, constructia impunatorului palat a durat doua decenii. Astăzi Palatul Culturii din Iaşi este sediul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” ce cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, precum şi Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural. În aripa de nord-est a palatului se află sediul Bibliotecii Judetene "Gheorge Asachi". (Wikipedia)

dudian / 23-May-2011

 Biserica Evanghelica - Luterana Codlea, monument romanic de secol XIII, refacut ulterior in stil gotic in secolul al XV-lea.  Clopotniţa, înaltă de 65 m, cu cele patru clopote se află la sud-est de biserică. În 1794 turnul a primit un coif în formă de bulb de ceapă, specific stilului baroc. 

Otilia Loidl / 23-May-2011

Stabilimentul Bailor se afla la cca 350 m de centrul civic al comunei Costesti, judetul Valcea, pe partea dreapta a drumului Costesti-Pietreni, pe o platforma situata intre drum si raul Costesti, nu departe de izvoarele minerale din localitate. Cei trei fii ai preotului Sacerdoteanu: col.dr. Fenelon, doctorul personal al Elenei Lupescu, renumitul istoric Aurelian si capitanul de aviatie Gheorghe hotarasc la mijlocul anilor 30 ai secolului XX construirea unun stabiliment balnear in vederea valorificarii apelor minerale din apropiere.

Constructia incepe in anul 1935 si este finalizata in anul 1938. In anul 1948, Stabilimentul Bailor a fost nationalizat si a trecut in administrarea bailor Govora iar incepand cu anul 1981 revine in administrarea primariei Costesti. In anul 2001 Stabilimentul a fost retrocedat descendentilor familiei Sacerdoteanu iar mai apoi a fost vandut unei persoane private.

De-a lungul timpului, Baile din Costesti au adapostit nenumarati turisti, de regula persoane cu venituri modeste provenind din vechile CAP-uri ale statului dar care de fiecare data au plecat incantati de sederea in Costesti si mai ales de calitatile apelor minerale de aici.

Stilul arhitectural al Stabilimentul Bailor este unul hibrid cu influente ale stilului neoromanesc. Planul cladirii este simetric la parter avand in prezent un numar de 14 sali de baie cu dimensiuni de ca. 3,15m x 2,00m organizate de-a lungul unui hol central iar traversarea cladirii se facea de la nord la sud printr-un hol de intrare respectiv o sala de asteptare pe latura sudica in zona mediana. La etaj se afla in prezent 14 camere de dormit cu dimensiuni de cca 2,5 m x 4,0 m si acces dintr-o cursiva aflata pe laturile nord est sud. Toaletele se gaseau la fiecare nivel pe latura estica grupate intr-o cladire anexa de mici dimensiuni. Din cauza degradarii si a sustragerii de materiale aceasta constructie anexa nu mai exista.

Fatadele de nord si sud sunt identice si se caracterizeaza prin doua registre de fatada delimitate de un brau care circumscrie cladirea. Registrul inferior este realizat dintr-un sir de arce plincintru cu coloane cilindrice si capiteluri cu decoratii florale. Decoratia este una de tip geometric si are un caracter repetitiv pe toata lungimea fatadei.

Registrul superior se caracterizeaza printr-o arhitectura de tip pridvor cu stalpi rectangulari dispusi in prelungirea colonadei de la parter. Stalpii sunt lipsiti de ornamentatie iar la partea lor superioara se afla o talpa trapezoidala specifica caselor taranesti din zona. Balustrada si parapetul cursivei sunt realizate din scanduri dispuse vertical iar campul median este ornat cu elemente de tip romb realizate din sipci de lemn. In anii 1970 cursiva de la etaj a fost vitrata, aceasta interventie influentand in mod negativ aspectul general al cladirii.

Stabilimentul Bailor se afla actualmente in patrimoniul unei societati comerciale care doreste transformarea cladirii intr-o pensiune turistica moderna cu 13 camere duble. De asemenea, se intentioneaza extinderea Stabilimentului printr-o cladire anexa care va adaposti un restaurant adaptat capacitatii de cazare si un spatiu SPA. Proiectul pastreaza integral fatadele monumentului si readuce aspectul original al Stabilimentului asa cum a fost realizat in anii 30 ai secolului XX, eliminand adaugirile ulterioare precum anexele utilitare sau vitrarea cursivei. Compartimentarea interioara initiala a Stabilimentului Bailor va fi refacuta pentru a permite o folosire a spatiului conform standardelor moderne. Anexa prevazuta in proiect accentueaza prin stilul modern interventia necesara pentru redarea in folosinta a Stabilimentului Bailor si completeaza prin elementele arhitecturale abordate stilul monumentului.

Se preconizeaza ca Stabilimentul Bailor va fi dat in folosinta la inceputul anului 2014 si va functiona ca pensiune turistica cu restaurant si spatiu SPA.

 

Valyk / 13-Apr-2011

Conacul a functionat o perioada ca si dispensar. Acum in proces de degradare, conservat sumar. Nu mai exista gard, usile sunt incuiate cu yala sau lacat, geamuri sparte la intrarea principala, pivnita deschisa. Din anexe au fost furate caramizi. Podul este invadat de stancute care distrug ornamentele din lemn de la exterior.

ioanalexro / 13-Mar-2011

Una din componentele sculpturale de mare valoare (si atractie turistica, in acelasi timp) este catapeteasma, lucrata in stil oriental, in lemn de tei, in a doua jumatate a sec. al XIX-lea, in Venetia (Italia), ca piesa destinata, la origine, unei biserici - metoc al episcopiei Ramnicului - aflate pe locul actualei Filarmonici de stat "George Enescu", si care a fost adusa, in anul 1873, in Biserica Alba, in urma ruinarii respectivei biserici. Catapeteasma este o capodopera a sculpturii in lemn, cu o ornamentatie florala impresionanta. Icoanele de pe catapeteasma sunt pictate tot de Gheorghe Tattarescu. In tot cazul, extraordinara ornamentatie florala, rodiile care alcatuiesc motivul de capetenie, "bestiarul" care, cu un rar realism al miscarilor, infatiseaza pasari, cerbi, antilope si, in trei locuri, vulturul bicefal al Bizantului si al Cantacuzinilor, chipurile omenesti: un tanar care doarme cu mana sub cap, o Salomee in portul domnitelor noastre incununata cu coroana voievodala si privind capul Sfantului Ioan adus pe tava, tradeaza o arta desavarsita, dar straina. Iar cei doi balauri care, deasupra capatesmei, sustin crucea Mantuitorului, sunt atat de extrem-orientali in infatisarea lor, incat iti vine sa crezi ca sunt datoriti daltei unui mester care, fie ca a fost in China, fie ca a vazut, aduse de vreo corabie, pilde ale artei simbolice si fioroase a Imperiului de Mijloc. In sfarsit, ingerasul bucalat care zambeste intr-un medalion al jiltului arhieresc, pare iesit de-a dreptul din atelierul lui Tiepolo. Este foarte cu putinta ca randurile de fata sa faca sa zambeasca un specialist al artei religioase de la noi; nu le dau decat ca un joc al inchipuirii mele, dar as fi fericit sa mi se dea o talmacire intemeiata a minunatei catapetesme de la biserica Alba. (Gheorghe Crutescu, Podul Mogosoaei. Povestea unei strazi, Edit. Meridiane, Bucuresti, 1987, p.242)