Monumentele istorice din Romania             Romana English

emilia / 20-Jun-2009

Manastirea Ciorogarla - Samurcaresti a fost construita in 1808 de vornicul Constantin Samurcas si de sotia sa Zinca.
Biserica are un plan masiv, cu trei altare, un numar neobisnuit fata de alte constructii similare din tara noastra.
In 1864 in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, s-a infiintat in trapeza manastirii, o scoala primara, care a functionat pana in 1876 atat pentru copiii din sat cat si pentru fetitele orfane crescute in manastire.
Dupa cutremurul din 1838 se face prima reparatie a bisericii in anul 1845, iar prima restaurare a fost executata in 1869. Pictorul Gheorghe Tattarescu a terminat zugravirea interioara la 15 octombrie 1870.
In 1914 in mare incendiu a mistuit casele monahale si staretia, apoi in timpul primului razboi mondial, cele doua clopote au fost luate de trupele germane de ocupatie.
Cutremurul din 1940 a avariat complet lacasul. Prin grija generalului teodor Ciurea, prefect al Ilfovului, biserica a fost rezidita dupa planurile arhitectului Ion Cernescu, intre anii 1941-1943 pe vechea temelie, tot cu trei altare, in 1951-1953 impodobindu-se si peretii cu o zugraveala bogata, cu fresce si ceramica executate in stil neobizantin de catre pictorul Gheorghe Popescu.
Din toamna anului 1953 si pana in vara anului 1958 s-au restaurat si chiliile, clopotnita, atelierele si trapeza. Alte lucrari de reparatii s-au mai facut in perioada 1976-1988, cand a fost restaurata pentru prima data pictura murala din biserica de catre pictorul Ion Taflan, iar intre anii 2005-2007 a fost restaurata pentru a doua oara de catre pictorita Gabriela Stefanita. 
In stanga si in dreapta bisericii sunt mormintele ctitorilor Samurcas. In Muzeul manastirii se pastreaza o multime de obiecte cu valoare istorica, piese de arta si pretioase odoare, printre care doua icoane zugravite de Gh. Tattarescu, o cruce in filigran care a apartinut haiducului Iancu Jianu, capitan in oastea pandurilor, si o cruce din lemn imbracata in argint aurit, incrustata cu pietre pretioase, lucrata de Stan Jianu din Craiova la 1761, daruita in 1821 manastirii de Tudor Vladimirescu.
 ( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu si "Sfanta Manastire Samurcasesti 1808-2008", text: Maica Stareta Stavrofora Lucia Bostan)  

 

emilia / 20-Jun-2009

  Biserica "Sf. Eftimie" - Fundenii Doamnei a fost construita in anul 1699 de spatarul Mihail Cantacuzino.
Datorita remarcabilei decoratii in stuc a fatadelor, reprezinta una dintre cele mai frumoase ctitorii ale sale. (vezi manastirile Sinaia, Coltea)
Monumentul a fost restaurat in anul 1860 de catre Maria Ghica - Doamna, de la aceasta data numindu-se Fundenii Doamnei.
Construit in stilul artei persane, lacasul este unic in tara noastra.
 ( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu )  

emilia / 19-Jun-2009

Biserica schitului Cocioc este situata la cateva sute de metri la sud de manastirea Caldarusani, intre poarta de intrare a acesteia si podul peste Cociovalistea.
Prima biserica a schitului, impreuna cu cateva chilii izolate, au fost construitae in secolul XVIII, in afara incintei manastirii Caldarusani.
In anul 1825, asa cum pomeneste pisania de la intrare, fratii Ioan si Nicolae Batcoveanu, logofeti la mitropolie, au ridicat aici lacas din caramida cu o singura turla, pe locul constructiei de lemn ridicata de staretul Gheorghe.
Odata cu instalarea in chiliile din apropierea schitului Cocioc a unei tipografii a mitropoliei, activitatea culturala se intensifica in zona Caldarusanilor. Aici s-au tiparit Vietile Sfintilor si o carte de educatie, "Oglinda omului celui dinlauntru. Dupa scurta vreme tipografia a fost desfiintata. O alta tipografie, care va imprima mai ales carti cu caracter religios, si-a inceput activitatea abia in anul 1878.
In 1898 s-a restaurat biserica, peretii exteriori fiind decorati cu firide mari, iar pictura executata in tempera, a fost aplicata peste cea originala.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" se Gh. Graur Florescu )  

 

emilia / 19-Jun-2009

Biserica "Sf. Nicolae" - Rebegesti se afla pe digul care separa lacurile Zmeul si Buftea.
A fost construita in 1669 de marele logofat Radu Cretulescu, propietarul satului Cretulesti, si de  fratele sau, Padure Postelnicul.
Ca arhitectura, monumentul apartine perioadei de tranzitie de la stilul folosit in timpul domniei lui Matei Basarab la stilul brancovenesc, reflectand talentul mesterilor romani si stradania lor de a construi intr-o autentica maniera autohtona. Pictura vadeste o inclinatie pregnanta spre laicizare, pastrand prea putin din vechile influente bizantine.
Cu ocazia construirii barajului de pe raul Colentina, biserica a fost ridicata cu cativa metri, pe o grinda continua de beton.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" se Gh. Graur Florescu )  

emilia / 19-Jun-2009

Biserica "Sf. Nicolae" a fostului schit Balteni, este ctitoria lui Radu Negru Voda. Legenda spune ca manastirea ar fi fost ridicata in urma unui vis pe care l-a avut voievodul, inaintea unei batalii cu tatarii, care cotropisera Tara Romaneasca. Pe vremea aceea se gasea aici o insula inconjurata de apele lacului si de stejarii seculari ai Codrului Vlasiei, care o camuflau si o aparau de atacurile dusmanilor.
De-a lungul timpurilor s-au produs totusi distrugeri repetate, cea mai mare fiind in 1602, cand vechea constructie monahala, impreuna cu satul au fost arse de tatari.
Locasul a fost rezidit din temelie in 1626 de marele vornic Hrizea, asa cum scrie in pisania de deasupra usii de la intrare. Textul este in limba romana, cu litere chirilice.
Pe perete din partea dreapta este o alta inscriptie scrisa cu rosu, tot cu litere chirilice, care aminteste ca Stoica mesterul a lucrat cu migala si arta in timpul ctitorului Hrizea Vornicul si Dumitra, in zilele lui Alexandru Voda.
Prin actul de secularizare dat in 1863, in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, manastirea a fost desfiintata.
Biserica este o constructie scunda, cu ziduri groase, cu turla clopotnitei in fata, cu pridvor larg la intrare, care continua si in partile laterale.
Lacasul nu are picturi decat la intrare. Fatadele sunt din caramida aparenta, in doua registre, impartite in panouri mari, dreptunghiulare in partea de jos, terminate cu arcuri semicirculare in partea de sus. Randurile de caramizi orizontale si verticale alterneaza cu mici patrate tencuite.
In anul 2007 au fost incepute lucrarile de restaurare conduse de arh. Popescu Dolj si pictorul restaurator Silviu Petrescu.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" se Gh. Graur Florescu )