yony_ro / 21-Jun-2009cred ca n-ati prins ideea: acest sit se numeste "Monumente istorice din Romania", nu "Poze de familie".
» Crucea Manafului - "Drumul Mare", la 1 km S de sat, în vii, sat GRECEANCA; comuna BREAZA, Buzau
luciandinca / 21-Jun-2009Conacul, construit in 1930 de catre boierul D. Hariton (din amintirile satenilor acesta era un om bun, ajutandu-i pe cei nevoiasi), a fost nationalizat de comunisti, familia boierului fiind ridicata in miez de noapte si deportata, fara a lua ceva din bunuri. Initial, conacul a fost transformat in "centru de agrement" pentru membrii CAP (a fost construit un teren de sport, s-a amenajat un cinematograf), ulterior aici functionand birourile, cantina si alte anexe ale CAP. Dupa 1990, conacul a fost lasat in paragina, inregistrandu-se numeroase furturi si distrugeri, ce au dus la starea de degradare de astazi.
» Conacul D. Hariton - Str. Principală 176 în centrul satului, sat SĂHĂTENI; comuna SĂHĂTENI, Buzau
emilia / 21-Jun-2009Palatul de la Mogosoaia a fost construit in 1702 de Constantin Brancoveanu.
Dupa 1714, anul mazilirii domnitorului, este jefuit, devastat, modificat ( vistiernicul Nicolae Brancoveanu a daramat bolta salii centrale) si incendiat in 1821.
A fost renovat in 1860-1880, 1914-1921(arh. Rupolo), 1930-1935 (arh. G. M. Cantacuzino), inainte si dupa cutremurul din 1977.
Palatul construit din caramida, in plan rectangular, are trei niveluri: pivnita, parter si etaj. La etaj erau incaperile domnesti cu tavane pictate cu scene istorice si pereti ornamentati cu stucaturi aurite sau viu colorate. In partea de sud se afla apartamentul domnitorului, format din doua incaperi, precum si marea sala a spatariei, unde aveau loc adunarile divanului domnesc. In partea de nord a etajului era apartamentul doamnei si camerela de oaspeti.
Loggia de pe fatada de la apus este formata din sase coloane din piatra, ornamentate cu ghirlande de frunze, sprijinind arcade intr-un stil artistic original, ce imbina traditiile locale cu influentele renascentiste si ale barocului apusean si ale orientului mijlociu. Pe balustrada loggiei se vede stema Tarii Romanesti - corbul cu o cruce in cioc si aripile deschise, inscrisa intr-un bogat decor vegetal.
In sala mare a spatariei era instalat pe o estrada, tronul sculptat in lemn aurit si tapisat cu tesaturi scumpe. Boierii si oaspetii se asezau pe lavitele aflate de-a lungul peretilor, asternute cu covoare si tesaturi, sprijinindu-se de peretii acoperiti pana la o anumita inaltime cu postav rosu.
Parterul, construit mai modest, era destinat slujitorilor. La origine el se compunea din opt incaperi dispuse in jurul pivnitei centrale. Restaurarile au schimbat planul initial al parterului prin adaugarea unor scari interioare si prin ziduri despertitoare.
Pivnita are un sistem de boltire de origine bizantina si un pilon central masiv pe care se sprijina patru calote ce formeaza plafonul. Intrarea se face direct din curte, printr-un garliciu, in care treptele de piatra au luat locul planului inclinat, pe care se rostogoleau butoaiele cu vin.
Palatul de la Mogosoaia, cu pardoseli de mozaic aurit sau de marmura colorata, care au inlocuit vechile pavimente din ceramica smaltuita, a devenit muzeu in anul 1957.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu - editura Sport-Turism 1983 si "Monumentele patriei noastre, Mogosoaia" de Radu Popa - Editura Meridiane 1962)
» Palat - Str. Valea Parcului 1, sat MOGOŞOAIA; comuna MOGOŞOAIA, Ilfov
emilia / 21-Jun-2009Palatul Ghica a fost construit in stil neoclasic, ca resedinta de vara, in anul 1822, pe fundatiile unor case mai vechi, de domnitorul Grugore al IV-lea Ghica (1822-1828).
A fost restaurat si transformat in restaurant de epoca (Restaurantul Tei), ce foloseste vara terasa dinspre lac cu 450 de locuri la mese.
Se remarca holul de primire a carui bolta pastreaza pictura initiala, cu motive romantice, a italianului Giacometti, precum si saloanele care mantin denumirile fostelor lor destinatii: sala de receptie, cabinetul de lucru, salonul vanatorec, salonul Ludovic si sala tronului.
Exista si o sala muzeu unde sunt expuse obiecte ce reflecta istoria acestui monument.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu - editura Sport- Turism 1983 )
» Palatul Grigore Ghica - Tei - Str. Doamna Ghica 5 sector 2, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
emilia / 21-Jun-2009Biserica "Buna Vestire" - Druganesti, a fost ridicata de vornicul Gavril Druganescu in anul 1723, in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat.
Stilul arhitectonic prezinta o caracteristica aparte. Constructia a fost inaltata exclusiv pe verticala, peretii, fatada si turla aflandu-se la o inaltime neobisnuita pentru sec.XVIII.
In interior se afla portretul lui Preda Druganescu, care a fost student in strainatate multi ani. In stanga portretului o inscriptie mentioneaza ca acest descendent al Druganestilor este "cel fara de tara".
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu - editura Sport - Turism 1983 )
» Biserica "Buna Vestire"- Drugăneşti - Str. Spre Biserică 659, sat STOENEŞTI; comuna FLOREŞTI-STOENEŞTI, Giurgiu
emilia / 21-Jun-2009Conacul Druganescu (ulterior Tarnoveanu - Stirbei), este un frumos monument de influenta brancoveneasca, ridicat intre anii 1710-1715 de Gavril Druganescu, mare vornic de Targoviste.
De-a lungul timpului a trecut in proprietatea mai multor stapani si a fost restaurat in repetate randuri adaugandu-se o aripa in partea de vest.
IN 1940-1942 arhitectul Gheorghe Cantacuzino a completat partea estica cu inca o aripa, iar foisorul, al carui acoperis este sustinut de opt coloane cu capiteluri sculptate in relief, a fost si el largit.
O alta restaurare s-a efectuat in 1965-1967. Vechea sita de brad a acoperisului a fost inlocuita cu placi de azbociment si peretii exteriori au fost placati cu caramida aparenta.
In 1971 s-a amenajat in 13 sali ale conacului "Muzeul de etnografie si de arta populara al Campiei Romane". Au fost expuse numeroase tesaturi populare, costume nationale, ceramica, unelte de munca, mobilier popular, obiecte din metal, elemente de podoaba. La demisol sunt prezentate mestesugurile prelucrarii lemnului si metalului cu diferite unelte si produse, industria casnica textila si ocupatiile traditionale.
Nivelul superior a fost destinat sectiei de arta populara care cuprinde colectii de obiecte selectionate si ordonate pe genuri si zone.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu - editura Sport-Turism 1983 )
» Conacul Drugănescu (ulterior Târnoveanu- Ştirbei) - Str. Muzeu-Punte 622, sat STOENEŞTI; comuna FLOREŞTI-STOENEŞTI, Giurgiu
emilia / 21-Jun-2009
Palatul brancovenesc de la Potlogi, a fost ridicat ridicat in 1698 cu mesteri straini. Avea initial patru scari exterioare, dintre care cea principala urca la foisor. Parterul era o mare pivnita boltita cu o loggie in partea de nord.
Pivnita este monumentala, cu o bolta in calota sprijinita pe un stalp masiv de zidarie.
Etajul cuprindea dormitoarele si salile de receptie, avand in centru, pe latura nordica, o a doua loggie.
Cele trei camere din dreapta, pe latura estica, constituiau apartamentul doamnei, spre vest erau amenajate camera de lucru si dormitorul domnitorului, iar intre ele marele salon de primire a oaspetilor.
O loggie mare, cu coloane si capiteluri de piatra sculptata, ocupa partea centrala a fatadei, opusa intrarii principale, ca la Mogosoaia.
In mijlocul cladirii, inconjurata de incaperile descrise, era camera chelarului, unde se pastrau haine, arme, piese de harnasament, covoare, lenjerie si obiecte de pret - argintarie, carti rare, icoane.
Stucaturile colorate, alcatuind un foarte interesant sistem decorativ, le gasim partial distruse si decolorate la colturile cladirii si la ancadramentele usilor si ferestrelor.
Pisania din foisor, incastrata in perete, cuprinde o inscriptie si un medalion cu stema Tarii Romanesti, prinse intr-un chenar floral.
Dupa uciderea voievodului, la 15 august 1714, palatul a fost devastat si s-a ruinat. In 1915 s-au facut lucrari de restaurare.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu )
» Palatul Brâncovenesc - sat POTLOGI; comuna POTLOGI, Dambovita
emilia / 21-Jun-2009Curtea Brancoveneasca de la Potlogi, costruita in 1698, este imprejmuita din trei parti de un zid inalt de caramida cu laturile de 300 pe 118 metri.
Intrarea se face printr-o poarta monumentala, arcuita, incadrata de incaperi pentru corpul de garda.
De-a lungul zidului de fatada erau insirate locuintele personalului, iar in coltul de sud-est se afla o bucatarie care a fost daramata.
Curtea era impartita in trei parti: una pentru personalul domnesc, a doua pentru osteni, iar cea de a treia curte, dinspre lac, era numai pentru familia domneasca.
Ruinele casei vechi boieresti si biserica "Sf. Dumitru" se pot vedea in partea dreapta a intrarii.
Au fost construite de Constantin Brancoveanu in 1683. Biserica are ziduri groase, doua turle octogonale si un pridvor inchis.
Peretii exteriori zugraviti in alb, prezinta sub streasina un brau de firide, iar ferestrele sunt incadrate cu profilatura fina, in stil gotic.
Vechea fresca din pronaos, reprezentand pe voievodul ctitor cu familia sa, a fost scoasa la iveala cu ocazia reparatiilor facute in 1915.
Palatul ridicat in 1698 intr-o forma dreptunghiulara, avea initial patru scari exterioare, dintre care cea principala urca la foisor.
Parterul era format dintr-o mare pivnita boltita, cu o loggie in partea nordica.
Pivnita este monumentala, cu o bolta in calota sprijinita pe un stalp masiv de zidarie.
Etajul cuprindea dormitoarele si salile de receptie, avand in centru, pe latura nordica, o a doua loggie.
Cele trei camere din dreapta, pe latura estica, constituiau apartamentul doamnei, spre vest erau amenajate camera de lucru si dormitorul domnitorului, iar intre ele marele salon de primire a oaspetilor.
O loggie mare, cu coloane si capiteluri de piatra sculptata, ocupa partea centrala a fatadei, opusa intrarii principale, ca la Mogosoaia.
In mijlocul cladirii, inconjurata de incaperile descrise, era camera chelarului, unde se pastrau haine, arme, piese de harnasament, covoare, lenjerie si obiecte de pret - argintarie, carti rare, icoane.
Stucaturile colorate, alcatuind un foarte interesant sistem decorativ, le gasim partial distruse si decolorate la colturile cladirii si la ancadramentele usilor si ferestrelor.
Pisania din foisor, incastrata in perete, cuprinde o inscriptie si un medalion cu stema Tarii Romanesti, prinse intr-un chenar floral.
Dupa uciderea voievodului, la 15 august 1714, palatul a fost devastat si s-a ruinat. In 1915 s-au facut lucrari de restaurare.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu )
» Curtea Brâncovenească - sat POTLOGI; comuna POTLOGI, Dambovita
emilia / 21-Jun-2009Intrarea in curtea palatului construit de Constantin Brancoveanu in 1698 se face printr-o poarta monumentala, arcuita, incadrata de incaperi pentru corpul de garda.
De-a lungul zidului de fatada erau insirate locuintele personalului, iar in coltul de sud-est se afla o bucatarie care a fost daramata.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu )
» Turnul porţii principale, cu camere de gardă - sat POTLOGI; comuna POTLOGI, Dambovita
emilia / 21-Jun-2009Biserica "Sf. Dumitru" a fost ridicata in 1683 de Constantin Brancoveanu.
A servit ca paraclis vechilor case boieresti, inainte de construirea palatului din Potlogi.
Zidurile sunt groase de peste un metru, are doua turle octogonale si un pridvor inchis.
Peretii exteriori zugraviti in alb, prezinta sub streasina un brau de firide, iar ferestrele sunt incadrate cu profilatura fina, in stil gotic.
Vechea fresca din pronaos, reprezentand pe voievodul ctitor cu familia sa, a fost scoasa la iveala cu ocazia reparatiilor facute in 1915.
( dupa "Popasuri in imprejurimile Bucurestilor" de Gh. Graur Florescu )
» Biserica "Sf. Dumitru", "Sf. Nicolae" - În incinta Ansamblului Brâncovenesc, sat POTLOGI; comuna POTLOGI, Dambovita