emilia / 25-Jun-2009Manastirea Dragomirna a fost ctitorita de mitropolitul Anastasie Crimca impreuna cu boierii Lupu si Simion Stroici.
Ei au inaltat in 1602 o mica biserica zisa "a schitului", care este acum in cimitirul obstii.
In 1609 este ridicata biserica mare a manastirii, pe marginea unui lac. Are 42 m inaltime si numai 9,60 m latime. Planul este dreptunghiular alungit, cu o singura absida poligonala spre apus. Braul-torsada incinge cladirea pe mijloc la exterior si o decoreaza in interior. Turla din piatra este ornamentata cu motive geometrice si vegetale de inspiratie caucaziana. Ferestrele sunt in stil gotic, iar interiorul impresioneaza prin nervurile de piatra cu profile in torsada, rozetele, scuturile heraldice si pavimentele inaltate progresiv in sapte trepte de la pridvor la Altar.
Dupa 1620 voievodul Miron Barnovschi inconjoara manastirea cu ziduri de piatra, care sa o fereasca de atacurile turcesti, tataresti, polone, sau cazacesti. Zidurile dispuse in patrulater au 11 m inaltime, turnuri de colt patrate, metereze, contraforturi puternice si un turn-clopotnita cu gang de intrare (paraclis), cu stema Moldovei sculptata deasupra arcadei.
Incinta adaposteste si trapeza, marea sala cu bolti ogivale sustinute central de un stalp octogonal.
In cimitirul din vecinatate este biserica mica, bine proportionata, sobra, cu pridvor deschis si trei ferestre la Altar.
Pictura a fost realizata de Craciun, Mateies, Ignat si Gligorie, mesteri locali. Catapeteasma din lemn aurit a fost adusa in 1613 de la manastirea Solca.
Muzeul manastirii pastreaza un evangheliar cu ferecatura din 1557, o cruce sculptata in abanos din 1542, acoperaminte liturgice din 1559, broderii cu aur si argint din 1598 si creatii ale Scolii de caligrafi si miniaturisti intemeiata la Dragomirna de mitropolitul ctitor, dintre care se remarca cinci manuscrise din 1609-1616, lucrate personal de Anastasie Crimca.
» Mănăstirea Dragomirna - sat MITOCU DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI, Suceava
emilia / 24-Jun-2009Manastirea Sucevita, atestata documentar la 1586, este ctitoria familiei Movilestilor.
Biserica "Invierea Domnului" pastreaza planul trilobat si stilul statornicit in epoca lui Stefan cel Mare, cu pridvorul inchis. Nota aparte fac cele doua mici pridvoare deschise plasate mai tarziu pe laturile de sud si de nord. Ele constitue un evident ecou al arhitecturii din Tara Romaneasca. Se mentin firidele absidelor, chenarele gotice din piatra si ocnitele numai la turla, inclusiv pe baza ei stelata.
Incinta manastirii este un patrulater (100 x 104 m) de ziduri inalte de sase metri si late de trei metri, prevazute cu contraforturi, metereze, drum de straja, patru turnuri de colt si unul cu paraclis peste gangul intrarii, cu stema Moldovei in frunte.
Pictura interioara bogata in personaje este repartizata pe toata suprafata disponibila si este imbogatita prin subiecte mai putin obisnuite in Moldova, dar familiare pentru Muntenia ( Cortul Marturiei, in Altar ). Naosul cuprinde un mozaic miniatural de intamplari din viata lui Isus. Unica in iconografia noastra este pictura gropnitei ce reprezinta viata lui Moise, tot miniaturizata, unde apar si catei, purcei, ba chiar si evrei cu cacuiuli tuguiate, in timp ce Maica Domnului pe bolta, are flori in nimb si este incorporata unui peisaj montan. Pridvorul intimpina ca de obicei Judecata de Apoi si o foarte pamanteana relatare a intampinarii moastelor Sfantului Ioan cel Nou la curtea lui Alexandru cel Bun.
Pictura exterioara, din 1596, are cel mai mare numar de imagini religioase din tara, intr-o desfasurare multicroma dominata de verdele smaraldului. Zugravii Sofronie si Ion s-au dovedit buni cunoscatori ai randuielilor iconografice, dar si ai arhitecturii italiene si rusesti, realizand una dintre cele mai valoroase compozitii ale picturii medievale din Romania.
Muzeul manastirii are o bogata colectie de obiecte de arta ce contine acoperamintele domnitorilor Ieremia si Simion Movila, capodopere ale broderiei, epitaful cu 10.000 de margaritare (1597) si caseta de argint cu parul doamnei Elisabeta, sotia lui Ieremia Movila.
» Mănăstirea Suceviţa - sat SUCEVIŢA; comuna SUCEVIŢA, Suceava
emilia / 24-Jun-2009Manastirea Voronet este ctitoria lui Stefan cel Mare si Sfant.
Constructia a durat trei luni si trei saptamani ale anului 1488.
Viata monahala a fost intrerupta in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la imperiul Habsburgic si s-a reluat la 1 aprilie 1991, cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu.
Biserica asezata pe un soclu de piatra, are plan treflat cu o turla pe naos. Exonarthexul i-a fost adaugat in 1547 la initiativa mitropolitului Grigore Rosca, considerat al doilea ctitor al bisericii.
Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creator de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine, gotice si autohtone.
Naosul si Altarul pastreaza ansamblul iconografic din vremea lui Stefan cel Mare. Pictura pronaosului, ulterioara, alterneaza ornamente si figuri ce vor sa faca parca legatura cu pictura exterioara, realizata de Grigore Rosca. Judecata de Apoi ocupa tot peretele de apus intr-o uriasa compozitie pe cinci registre. Au fost introduse in scena instrumente muzicale moldovenesri (bucium, cobza), peisaj local, stergare, vesminte populare, totul pe un fond albastru ce a nascut sintagma "albastru de Voronet".
» Mănăstirea Voroneţ - localitatea VORONEŢ; oraş GURA HUMORULUI, Suceava
emilia / 24-Jun-2009Biserica "Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul" a fost ridicata de Luca Arbore, boier si inalt dregator al lui Stefan cal Mare, in 1503, ca paraclis la Curtea sa situata pe valea raului Solca.
Planul este dreptunghiular, fals-trilobat (absidele sunt doua nise arcuite in grosimea zidirilor laterale), fara turla.
Silueta deosebit de eleganta a constructiei este accentuata de prelungirea peretilor spre vest cu cca. 2,5 m si unirea lor in partea superioara prin arcada, obtinandu-se astfel un spatiu semi deschis, ce apare prima data in arhitectura moldoveneasca.
Pictura interioara a fost afectata serios in sec. XVII-XVIII cand edificiul a ramas fara acoperis. Tablourile votive din pronaos si naos, infatiseaza totusi deslusit pe ctitor si familia sa in doua ipostaze.
Pictura exterioara este opera lui Dragos Coman din Iasi, chemat in 1541 de Ana, fiica lui Arbore, sa zugraveasca biserica. Artistul reuseste o sinteza indrazneata intre elementele orientale, occidentale si traditionale.
Chivotul de pe mormantul ctitorului aflat in pronaos, este apreciat ca cel mai valoros insemn funerar de stil gotic din Bucovina.
» Ansamblul bisericii Arbore - sat ARBORE; comuna ARBORE, Suceava
emilia / 24-Jun-2009Manastirea Moldovita a fost ctitorita de domnitorul Petru Rares, in valea raului Moldovita, in 1532, langa ruinele manastirii fondate intre 1402-1410 de Alexandru cel Bun.
Biserica "Buna Vestire" are planul trilobat, cu pridvor deschis, o tainita deasupra camerei mormintelor (gropnita), firide la abside si ocnite sub cornisa. Bolta pronaosului se sprijina pe opt arce.
Chenarele ferestrelor si usilor sunt in arc frant cu rozete in trifoi, de influenta gotica.
In incinta manastirii s-a construit in 1612 prin grija episcopului Efrem de Radauti, Clisiarnita, folosita ca resedinta, scoala de copisti-miniaturisti si loc de pastrare a tezaurului manastiresc, astazi muzeu.
Zidul de incinta prezinta metereze deasupra drumului de straja si turnuri intarite.
Arcada gangului de intrare a fost impodobita in sec. XVII, cu rozete si motive florale.
Pictura interioara si exterioara au fost realizate in 1537, in stil bizantin si local. Muzeul manastirii pastreaza manuscrise din sec. XV, Tetraevangheliarul din 1613, o psaltire din 1614, Jiltul domnesc din vremea lui Petru Rares si minunate broderii daruite de Stefan cel Mare.
» Mănăstirea Moldoviţa - sat VATRA MOLDOVIŢEI; comuna VATRA MOLDOVIŢEI, Suceava
emilia / 24-Jun-2009Manastirea Humorului a fost ctitorita de vornicul Oana dupa 1400, in vremea domniei lui Alexandru cel Bun si rectitorita in 1530 de logofatul Teodor Bubuiog.
Intre anii 1785 ( anexarea Bucovinei la imperiul Habsburgic ) si 1991, viata monahala a fost intrerupta.
Biserica actuala, cu hramul "Sf. Gheorghe" este un edificiu in plan treflat, fara turla, cu pridvor deschis cu arcade si o tainita situata deasupra gropnitei.
Fatadele prezinta arcaturi si ocnite, iar ferestrele gotice bipartite au ancadramente dreptunghiulare din piatra.
Pictura interioara si exterioara a fost realizata de zugravul Toma din Suceava, in 1535. Turnul clopotnitei a fost construit in 1641. Manastirea figureaza pe lista monumentelor UNESCO.
» Mănăstirea Humorului - sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI; comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI, Suceava
emilia / 24-Jun-2009Casa Domneasca de pe latura sudica a manastirii Putna a fost construita in 1473 de Stefan cel Mare pe vatra unei vechi sihastrii.
Dupa 1775 a fost distrusa de habsburgi. Cercetarile arheologice din 1980-1982 au dezvaluit complet vestigiile Casei Domnesti. La numai o jumatate de metru sub temelii s-au gasit osemintele calugarilor care s-au nevoit aici cu peste un secol inainte de intemeierea manastirii. Casa Domneasca va fi refacuta din temelii in 1982-1988, sub atenta supraveghere a prea Fericitului Parinte Teoctist ,in timpul arhipastoririi sale ca mitropolit al Moldovei.
A fost sfiintita la 15 august 1988.
» Casa domnească - sat PUTNA; comuna PUTNA, Suceava
emilia / 24-Jun-2009Intrarea in incinta manastirii Putna se face pe sub arcul bolitit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei, datata 1471.
Pe fatada vestica a turnului apar reunite stemele Moldovei si Tarii Romanesti, deoarece turnul a fost construit in 1757, in vremea domnitorului Constantin Racovita.
In 1871, 14-16 august, are loc Marea Serbare de la Putna, organizata de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A. D. Xenopol, Ciprian Porumbescu si Mihail Kogalniceanu, cu ocazia implinirii a peste 400 de ani de la sfintirea bisericii manastirii. Au participat peste 3.000 de romani din toate provinciile tarii. Deoarece Mihai Eminescu, impreuna cu alti participanti au innoptat in acele zile in sala de la etaj a turnului, aceasta constructie se numeste "Turnul lui Eminescu".
» Turn de poartă - sat PUTNA; comuna PUTNA, Suceava
emilia / 24-Jun-2009Lucrarile de constructie a bisericii "Adormirea Maicii Domnului" au inceput la 10 iulie 1466 si s-au terminat in 1469, slujba de sfiintire avand loc la 3 septembrie acelasi an.
Biserica este alcatuita din cinci incaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si Altar. Accesul se face prin cele doua usi latarale ale pridvorului, incadrate cu portaluri de piatra.
Usa masiva prin care se trece din pridvor in pronaos are la partea superioara o pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructie din 1653-1662, incepute de Vasile Lupu si continuate de Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija.
Din camera mormintelor (gropnita), trecerea catre naos se face printre doua coloane masive ce au inlocuit peretele despartitor initial.
La exterior biserica este incinsa cu un brau rasucit in torsada, simbolizand Preasfanta Treime, motiv ce se regaseste si in ornamentatia interioara.
In 1756-1760, prin grija mitropolitului Iacov Putneanu, se executa alte lucrari de restaurare. S-a refacut partial si pictura distrusa in timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu si Gheorghe Stefan.
In 1901-1902 biserica este restaurata de arhitectul austriac K. A. Romstorfer.
Fresca actuala a bisericii, dateaza din 2001 si este opera acelorasi pictori ce au realizat Paraclisul manastirii, Mihail si Gavril Morosan. Compozitiile inedite, pe fondul foitei de aur, cu acorduri cromatice deosebite, sunt create in stil neobizantin.
Conceputa de la inceput ca necropola domneasca, biserica manastirii Putna adaposteste 14 morminte.
Lucrat din porunca sa, cu doisprezece ani inainte, mormantul lui Stefan cel Mare se afla in partea de sud a gropnitei si este acoperit cu un baldachin de marmura alba, iar cripta cu o piatra daltuita cu frunza de stejar.
» Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - sat PUTNA; comuna PUTNA, Suceava
emilia / 24-Jun-2009Manastirea Putna, asezata la 72 km de Suceava, este cea mai importanta ctitorie a lui Stefan cel Mare.
Lucrarile de constructie a bisericii "Adormirea Maicii Domnului" au inceput la 10 iulie 1466 si s-au terminat in 1469, slujba de sfiintire avand loc la 3 septembrie acelasi an.
S-au construit apoi Casa Domneasca, in 1473, chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481. Prima obste a fost formata din calugari adusi de la manastirea Neamt, condusi de Arhimandritul Ioasaf, cel dintai staret al Putnei. De atunci si pana acum, viata monahala s-a desfasurat fara intrerupere.
Intrarea in incinta manastirii se face pe sub arcul bolitit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei, datata 1471, iar pe fatada vestica apar reunite stemele Moldovei si Tarii Romanesti, deoarece turnul a fost construit in 1757, in vremea domnitorului Constantin Racovita.
Pe latura estica a zidului de incinta se afla Turnul clopotnitei, construit in anul 1882.
Paraclisul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", asezat in partea vestica a incintei, a fost construit de mitropolitul Iacov Putneanu in anul 1759, pe locul vechiului turn-clopotnita deteriorat la cutremurul din 1739.
A fost restaurat in 1976-1983, cand i s-au adaugat noi spatii si pictat in fresca in 1980-1984 de fratii Mihail si Gavril Morosan, staret fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac.
Pe latura sudica a incintei se afla Casa Domneasca, ridicata intre 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusa de habsburgi.
Singura cladire ramasa din vremea lui Stefan cel Mare este Turnul Tezaurului (1481). Aici erau adapostite in caz de primejdie, odoarele manastirii.
In urma incendiului din 1484 biserica a fost restaurata si pictata atat in interior, cat si in exterior. In 1653 este din nou distrusa si din porunca domnitorului Vasile Lupu incep lucrarile de reconstructie a bisericii, continuate de voievozii Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija si terminate in anul 1662.
S-au pastrat liniile arhitectonice initiale, specifice stilului moldovenesc, reunite cu elemente bizantine, gotice si renascentiste.
Biserica este alcatuita din cinci incaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si Altar. Accesul se face prin cele doua usi latarale ale pridvorului, incadrate cu portaluri de piatra.
Usa masiva prin care se trece din pridvor in pronaos are la partea superioara o pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructie.
Din camera mormintelor (gropnita), ce adaposteste mormantul lui Stefan cel Mare si cele ale urmasilor sai pana la Petru Rares, trecerea catre naos se face printre doua coloane masive ce au inlocuit peretele despartitor initial.
La exterior biserica este incinsa cu un brau rasucit in torsada, sambolizand Preasfanta Treime, motiv ce se regaseste si in ornamentatia interioara. Turla are coloane rasucite.
In 1756-1760, prin grija mitropolitului Iacov Putneanu, se executa alte lucrari de restaurare. S-a refacut partial pictura distrusa in timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu si Gheorghe Stefan.
Dupa intrarea, in 1775, sub ocupatie habsburgica, manastirea va suferii o serie de transformari prin extinderea zonei de nord a incintei, noi constructii de chilii (1842-1856) si un nou acoperis pe biserica (1859). In 1901-1902 biserica este complet restaurata de arhitectul austriac K. A. Romstorfer. In anul 1966, la initiativa UNESCO s-a comemorat in toata lumea implinirea a 500 de ani de la intemeierea manastirii Putna.
Sediul actual al Muzeului manastirii este inaugurat la 6 iunie 1976. Are o bogata colectie de broderii, dintre care se remarca "Acoperamantul de mormant" al Mariei de Mangop (1477), manuscrise cu ferecaturi de argint, cadelnita decorata cu stema Moldovei, daruita de Stefan cel Mare in 1470, cruci, icoane, potire si piese sculptate in lemn.
In 1982 incep lucrari de refacere a Casei Domnesti, ce va fi sfintita la 15 august 1988.
Fresca actuala a bisericii, dateaza din 2001 si este opera acelorasi pictori ce au realizat Paraclisul, Mihail si Gavril Morosan.
» Mănăstirea Putna - sat PUTNA; comuna PUTNA, Suceava