olivius82 / 03-Jul-2011Intr-adevar un mic colt de rai.E posibil sa fie cea mai veche din zona,exista aceasta ipoteza
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - cătun Malu, sat NEŢEŞTI; comuna STOILEŞTI, Valcea
mpvandor / 03-Jul-2011Personalul de la Comisia de Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii a gresit in ceea ce priveste localizarea bisericii de lemn. Ea nu se afla in satul NETESTI, ci in apropierea satului MALU, fost catun al satului prim mentionat. Pana in zilele noastre (iun 2011) se presupune ca biserica ar fi fost construita spre sfarsitul secolului 18 si inceputul secolului al 19-lea. Legendele care circula printre locuitorii zonei puncteaza posibilitatea ca lacasul de cult sa aiba origini mai vechi, chiar din timpul lui Mihai Viteazu.
Citat din tablita "Scurt istoric" existenta in biserica:
BISERICA PAROHIALA CU HRAMUL "ADORMIREA MAICII DOMNULUI" ESTE ASEZATA IN SATUL URSI (n.r.: inainte de reforma administrativa deservea acest sat). ESTE CONSTRUITA IN 1810 DIN LEMN SI ACOPERITA CU SITA DE STEJAR IN FORMA DE CORABIE, TEMELIA FIIND DE CARAMIDA. IN ANUL 1826 A FOST RENOVATA, IAR IN ANUL 1962 I REPARAT TEMELIA INLOCUINDU-SE CEA DE CARAMIDA CU BETON ARMAT. CU STARUINTA EPITROPULUI BALASA NICOLAE SI RIZEA ION CU AJUTORUL ENORIASILOR ACESTEI PAROHI. IN ANUL 1978-79 A FOST INVELITA CU TABLA ZINCATA SUB PASTORIREA PREOTULUI BUGA PETRE SI CU CONCURSUL ENORIASILOR. IN ANUL 1980 LUNA AUGUST ZIUA 12 ESTE ZUGRAVITA DIN NOU, DUPA SISTEMUL CELUI VECHI IN CEL DE AL 12 LEA AN DE PREOTIE. AL PREOTULUI BUGA PETRE SI CU CONCURSUL ENORIASILOR IN FRUNTE CU RIZEA ION. LUCRAREA ESTE FACUTA DE PICTOR COMANESCU TRANDAFIR DIN COMUNA NICOLAE BALCESCU SATUL PREDESTI. NUMELE CTITORILOR NU ESISTA SCRISI SI NICI IN INTERIOR NICI IN ESTERIORUL BISERICII. ESTE ZUGRAVITA DE ZUGRAVUL FLOREA IONESCU DIN COMUNA URSI (n. r.: Comuna Ursi a fost una dintre cele 3 comune care s-au unit si au dat nastere actualei comune Stoilesti) IN ANUL 1856. INTRUCAT BISERICA NU ARE PISANIE, NU POSEDAM ASUPRA ACESTEI BISERICI. PAROH, PREOT PETRE BUGA. (n. r.: Actualmente preot paroh este pr. Spatariu Oliviu).
MENTIUNI:
In pridvorul bisericii exista scrijelita o inscriptie in slavona, deocamdata (iun 2011) nedescifrata.
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - cătun Malu, sat NEŢEŞTI; comuna STOILEŞTI, Valcea
Geoidul / 16-Jun-2011
În anul 1469, 9 noiembrie, printr-un document privilegial regele Matia Corvin permite oraşului Baia Mare să ridice ziduri de piatră în scop de apărare, ziduri care erau străjuite de șapte turnuri.Bastionul Măcelarilor a făcut parte din această împrejmuire de piatră străjuind Poarta de Sud a cetăţii, una din cele patru porţi principale de intrare în oraş.
Conform documentelor existente în cadrul Arhivelor Naţionale Maramureş, acest bastion a fost ridicat undeva prin anul 1547, de către un anume Gaspar Dragyi, cu aprobarea regelui Matei Corvin. Zidurile au fost construite din piatră şi au o grosime de un metru de formă circulară cu două niveluri. Nivel 1 – spaţiu boltit care servea la depozitarea muniţiei, nivelul 2 – are spre exterior în zid goluri care serveau drept metereze.
Turnul Măcelarilor se mai numea şi al “Muniţiilor”, deoarece aici îşi ţineau soldaţii de la acea vreme armele şi praful de puşcă. Se numea al “măcelarilor” pentru că această breaslă avea îndatorirea să-l folosească pentru a apăra cetatea de eventualele atacuri străine. De fapt, trebuie menţionat faptul că breasla măcelarilor era cea mai mare şi puternică dintre toate celelalte existente la acea vreme în cetatea Băii Mari.
Fiecare din cele şapte astfel de turnuri ale oraşului a primit numele unei bresle. “Din loc în loc, zidurile erau întărite cu bastioane puternice, unele din piatră, cum este cel al «măcelarilor», iar altele – din grinzi de lemn, groase, întărite cu pămînt bătătorit. Dintre cele mai frecvente ce apar în documentele vremii, amintim, pe lîngă cel al măcelarilor, «Bastionul dogarilor», «Turnul Roşu» şi «Turnul de sînge»”, se precizează în lucrarea «Monografia Municipiului Baia Mare», apărută în anul 1972.
Bastionul Măcelarilor era parte din aşa-numita poartă “Maghiară”, situată aproximativ pe locul actualei pieţe agroalimentare, care era una dintre intrările importante în Baia Mare. În faţa acestei porţi existau poduri ce se lăsau şi se ridicau peste sanţurile aflate în faţa zidurilor. În total, cetatea avea patru porţi de acces, două mari şi două mici, toate acestea fiind foarte bine păzite.
“Fiecare din cele patru porţi era păzită de cîte patru dorobanţi, prin rotaţie de cîte doi, care, pe lîngă faptul că aveau sarcina de a deschide şi închide porţile, verificau persoanele ce intrau sau ieşeau din oraş”, se arată în aceeaşi lucrare.
Revenind la Turnul Măcelarilor, în timp a trecut prin evenimente consemnate în istoria oraşului care au afectat arhitectura turnului. Spre exemplu în 1567 zidurile de piatră au fost distruse parţial, implicit a fost afectat şi bastionul, sistemul de apărare a fost refăcut şi până în sec. XVIII nu mai apare nicio schimbare.
În perioada interbelică, el a fost restaurat, la fel ca şi în anii 1960, pe vremea statului comunist.
De Bastionul Măcelarilor este legat numele vestitului haiduc Grigore Pintea – Viteazul . Se presupune că, din acest turn, marele haiduc a fost împuşcat mortal, la data de 14 august 1703. Tragicul eveniment s-a petrecut în contextul în care Pintea îl sprijinea pe principele Francisc Rakoczi, care voia să cucereasă cetatea Baia Mare. Alăturându-se răscoalei acestui principe, armata lui Pintea a atacat oraşul Baia Mare, în august 1703. După un asediu şi o aparentă cedare din partea conducerii oraşului, curuţii lui Francisc Rakoczi atacă, în seara zilei de 13 august 1703, cetatea. În timpul acestui atac, Pintea a fost împuşcat mortal, căzând în faţa portii, la intrarea în oraş.
“Pintea, ca să-şi arate fidelitatea faţă de principele Francisc Rakoczi, odată ajuns sub zidurile oraşului, la poarta de sud, a cerut conducerii acestuia să se predea şi să se supună principelui. Din cauza unor lucruri neînţelese până astăzi, curuţii au atacat pe neaşteptate cetatea, iar, în toiul acestui furtunos atac, Pintea a fost împuşcat mortal, căzînd în faţa porţii, intrarea în oraş”, se precizează în Monografia Municpiului Baia Mare”.
sursa: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Mararamureş (http://maramuresmuzeu.ro/mjia/?p=380)
» Bastionul Măcelarilor (Turnul de Muniţii)- sistemul de fortificaţii medievale ale oraşului - Str. Izvoarelor 2, municipiul BAIA MARE, Maramures
Sturza92 / 12-Jun-2011Construit în anul 1896, după planurile arhitectului Miklos Ybl.
» Turnul de apă, azi restaurant şi galerie de artă - Str. Ceaikovski P. I. 9A, municipiul ARAD, Arad
ionutzprutt / 07-Jun-2011Vă așteptăm la Hramul Mănăstirii Gorovei pe 24 iunie 2011, alături arhiereu, de un sobor de preoți și diaconi și de mii de credincioși !!!
» Mănăstirea Gorovei - 19, sat GOROVEI; comuna VĂCULEŞTI, Botosani
ionutzprutt / 07-Jun-2011
La acestă Sfântă Mănastire se găsește icoana făcătoare de minuni a Sf. Ioan Botezătorul, care după aprecierile specialiștilor datează de acum 350-400 de ani. În urmă cu câțiva ani a intrat în patrimoniul Mănăstirii și o copie a Icoanei Maicii Domnului de la Poceaev, care de asemenea este făcătoare de minuni.
Preacuviosul Părinte stareț Protos. Teofil Timișag este un foarte bun administrator, realizând aici foarte multe lucruri frumose. În ultima vreme s-a consolidat și pictat Biserica mare cu Hramul Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, s-a construit un nou corp de chilii, si s-a construit o clopotniță la poarta Mănăstirii).
Mănăstirea Gorovei este un loc de reculegere și rugăciune, pentru foarte mulți creștini din această zona dar nu numai. Credincioșii participă în număr mai mare la Taina Sf. Maslu (vinerea seara începând cu orele 21.30) și duminica la Sfânta Liturghie.
» Mănăstirea Gorovei - 19, sat GOROVEI; comuna VĂCULEŞTI, Botosani
ionutzprutt / 07-Jun-2011
Istoricul: Îşi trage numele de la poziţia locului, Poiana Gura-Văii, care între timp a ajuns Govorei. Până în anul 1700, aici a existat numai o moşie a mănăstirii Dragomirna. Viaţa monahală a început după anul 1700 sub conducerea monahului Avramie. Acesta ridică în 1742 prima bisericuţă din lemn, pe locul unde s-a găsit icoana Sfântului Ioan Botezatorul îngropată în pământ. Terenul a fost donat de Ioan Govorei, de aceea există şi varianta că numele mănăstirii vine de la el.
Descriere:
Biserica mare este o construcţie în formă de corabie din zid gros de un metru. Spaţiul interior este compartimentat în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este spaţios, luminat de o fereastră la est. În dreapta are o mică construcţie-veştmântărie, adăugată mai târziu. Catapeteasma din lemn sculptat, aurită, se prelungeşte în înălţime până la boltă. Naosul este luminat de câte o fereastră pe fiecare absidă. Abisidele sunt foarte largi şi puţin adânci. Se delimitează de pronaos prin arcadă ce susţine bolta şi doi stâlpi laterali, împlântaţi în ziduri.
Pictura:
Paraclisul este pictat în frescă, în stil neobizantin, de Ioan şi Daniela Moldoveanu din Bucureşti.
Altele:
Frumuseţea acestei mici biserici este sporită de exteriorul împodobit cu 63 de ocniţe, toate pictate cu sfinţi români sau cu sfinţi care au moaşte la noi. Clădirea stăreţiei, situată pe locul vechiului arhondaric, a fost zidită între 1979-1984.
» Mănăstirea Gorovei - 19, sat GOROVEI; comuna VĂCULEŞTI, Botosani
vulpix484 / 07-Jun-2011Deschiderea larga a Bulevardului Unirii în continuarea Bulevardului Bucuresti prezinta pe partea dreapta, complexul arhitectural „Piata Unirii” monument istoric.
În centrul acestuia se ridica Obeliscul Unirii, opera a unui colectiv condus de sculptorul Ion Jalea. Baza octogonala a acestuia este înalta de 1,4m, în trei trepte placate cu granit rosu, peste care se ridica un tor de bronz înalt de 2,24m. Pe tor se desfasoara un basorelief înfatisând în prim plan,spre sud pe Al.I.Cuza înconjurat de M.Kogalniceanu, C.Negri, V.Boerescu,V.Alecsandri si alti fruntasi unionisti de la 1859, iar spre nord un muntean si un moldovean strângându-si mâinile în fata bornei de hotar.
Prim planul se desfasoara pe toata suprafata torului, înfatisând diferite categorii de sustinatori ai Unirii, dintre care se remarca deputatul razes Mos Ion Roata .
Planul al doilea reprezinta Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice. Pe tor se ridica un obelisc sub forma unui trunchi de piramida în sectiune patrata, înalt de 16m, placat cu acelasi granit rosu. Pe fata nordica este prins între frunze de stejar, un scut de bronz cu inscriptia „Unirea Principatelor Române 1859”.
Piata care înconjoara obeliscul este situata pe vechiul hotar dintre Tara Româneasca si Moldova. Aici în fiecare an, la 24 ianuarie este omagiat marele act al Unirii.
» Monumentul Unirii - Piaţa Unirii, municipiul FOCŞANI, Vrancea
vulpix484 / 07-Jun-2011Mănăstirea Dălhăuţi a fost mănăstire de călugări de la întemeiere şi pînă la desfiinţarea sa prin decretul comunist nr. 410/1959. Biserica Ortodoxă Română ,prin strădania Preasfinţitului Părinte Episcop Epifanie al Buzăului, a reactivat această mănăstire în anul 1990, ca mănăstire de călugăriţe.
Între anii 1979-1990, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului fusese transferată forţat la Muzeul de la Posada, apoi la Muzeul de Artă din Bucureşti, pierzându-i-se urma. Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Epifanie al Buzăului şi Vrancei şi prin străduinţa maicii stareţe de atunci, Emilia Focşa, icoana a fost readusă la Mănăstirea Dălhăuţi, fiind aşezată în sfânta biserică spre bucuria, mângâierea şi ajutorul celor care, cu evlavie şi cu dreaptă credinţă, se închină înaintea ei.
La ora actuală, Mănăstirea Dălhăuţi este unul dintre cele mai bine organizate aşezăminte monahale din Eparhia Buzăului si Vrancei. În ultima perioada de timp, aici s-au construit o clopotniţă impozantă, un corp nou de chilii şi s-a amenajat un muzeu într-o clădire nouă.
» Schitul Dălhăuţi - La 1 km N de sat pe drum forestier, pe doi pinteni de deal, sat DĂLHĂUŢI; comuna CÂRLIGELE, Vrancea
vulpix484 / 07-Jun-2011Manastirea Valea Neagră -Vranecea
Mănăstirea Valea Neagră se află în Munţii Vrancei pe cursul inferior al Pâraului Năruja in satul Vetreşti-Herăstrau din comuna Nistoreşti. Iniţial schitul a fost ctitorit in secolul XVIII de către preotul Maftei din Spireşti iar in 1775 s-au asezat aici călugari ruşi ce au adus cu ei icoana Maicii Domnului -Prodromita - pictată in 1431. Ultimul călugar de la schit a murit în 1951 si Episcopia Buzăului a strămutat aici călugăriţele de la Mănastirea Trotuşanu.
Shitul a fost desfiintat in 1960 si transformat in dispensar si birouri pentru Ocolul Silvic dar in 1989 a fost reînfiintat si s-au refăcut biserica si chiliile. In 1998 s-a început construirea unui nou paraclis.
In mănastire vieţuiesc la ora actuala 5 măicuţe.
» Schitul Valea Neagră - Schit Valea Neagră, la 1,5 km spre Herăstrău, sat VALEA NEAGRĂ; comuna NISTOREŞTI, Vrancea