Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" este datata 1752, conform inscriptiei de pe catapetesma, cu iscalitura zugravului Grigorie.
Planul este dreptunghiular, cu absida altarului decrosata. Pe tavanul drept al pronaosului, se ridica un turn-clopotnita inalt si masiv, cu foisor cu arcade la partea superioara si coif inalt.
Invelitoarea navei este separata de cea a altarului printr-un timpan vertical, care subliniaza volumul absidei.
In intrior, catapeteasma si parapetul dintre naos si pronaos sunt bogat impodobite cu sculpturi. Tavanul executat din grinzi alaturate, este o combinatie de suprafete semicilindrice si plane.
(dupa "Monumente Istorice Studii si lucrari de restaurare: Eugenia Greceanu - Tipologia bisericilor de lemn din zona centrala a Transilvaniei" - Editura Tehnica, Bucuresti 1969)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" - 204, sat CHEŢANI; comuna CHEŢANI, Mures
Biserica de lemn din Moglanesti-Toplita, a apartinut manastirii ctitorita in 1710 de doamna Safta, sotia lui Gheorghe Stefan, domnitorul Moldovei, asa cum arata inscriptia de la intrare.
In 1755 s-au facut reparatii si s-a pictat catapeteasma de catre zugravul Andrei, pictura care nu a rezistat in timp.
Alte reparatii s-au efectuat in 1957-1959, cand s-au refacut boltile si interiorul peretilor din scanduri.
Planul bisericii este dreptunghiular, cu naosul boltit semicilindric.
Deasupra pronaosului acoperit cu tavan drept, se ridica micul turn al clopotelor.
Absida patrata a altarului este acoperita cu o bolta semicilindrica, iar fatada de vest are un pridvor adaugat.
(dupa "Monumente Istorice Studii si lucrari de restaurare: Eugenia Greceanu - Tipologia bisericilor de lemn din zona centrala a Transilvaniei" - Editura Tehnica, Bucuresti 1969)
» Biserica de lemn a fostei mănăstiri "Pârâul Doamnei"- Moglăneşti - Str. Verii 19, municipiul TOPLIŢA, Harghita
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" a fost construita in 1696, conform cu cele doua inscriptii sapate pe ancadramentele usilor din exterior si din naos, precum si a celei de pe catapeteasma.
Biserica s-a pastrat fara transformari, in afara de inlocuirea sindrilei cu tigla.
Planul este dreptunghiular, cu naos boltit semicilindric si cu pronaos acoperit cu tavan drept, deasupra caruia se ridica un turn miniatural, in care sunt montate clopotele.
Absida este decrosata si recordarea cu dreptunghiul navei se face prin planuri inclinate ce delimiteaza proscomidia si diaconiconul, acoperite cu tavan drept.
(dupa "Monumente Istorice Studii si lucrari de restaurare: Eugenia Greceanu - Tipologia bisericilor de lemn din zona centrala a Transilvaniei" - Editura Tehnica, Bucuresti 1969)
» Biserica de lemn "Sf. Nicolae" - 232 A, sat VĂLENII; comuna ACĂŢARI, Mures
Hanul Domnesc din Suceava, astazi Muzeu Etnografic, este una dintre cele mai vechi case din oras. Cercetatorii au datat constructia din prima jumatate a secolului XVII.
Traditia orala locala spune ca aceasta casa a fost la inceput han domnesc al voievozilor moldoveni, apoi dupa cedarea Bucovinei a fost casa de oaspeti si casa de vanatoare, in care au poposit imparatii Iosif al II-lea si Francisc Iosif I. Intre timp a avut diferiti proprietari, devenind la un moment dat cazarma jandarmeriei Austriece. Daca a servit drept han la inceput, nu putem sti cu precizie.
Dupa alcatuirea planului nu se aseamana cu celelalte hanuri moldovenesti. Zidurile sunt groase, dar ferestrele nu au nici urma de gratii, si nici macar obloane. Hanul era cladit la marginea vetrei vechi a orasului, in preajma curtii domnesti si nu a avut imprejmuiri si constructii gospodaresti. Camerele de la parter sunt mari si frumos boltite. Aici au fost gazduiti delegatii care au venit sa semneze actul de cedare a Bucovinei.
Mai tarziu, casa a fost cumparata de baronul Kapri, care a numit-o Kaprigasse. In 1856, in planul topografic al orasului, o aflam denumita tot "Hanul Domnesc".
Vreme indelungata a fost cea mai mare cladire din oras, cu o livada de meri in curtea din spate.
La inceperea lucrarilor de renovare, in 1964, casa folosea ca locuinta a numerosi locatari. Era inaltata pe doua nivele, pe o baza de forma aproape patrata (14,45 X 15,45 m), cu o casa a scarii pe latura dinspre strada de 4,40 m latime, iesita cu 3,40 m din frontul cladirii. La parter, in gangul mare se gasea intrarea unui beci de 4,10 X 5,40 m zidit din piatra, cu bolta cilindrica.
Exteriorul cladirii era spoit cu var. Pe latura dinspre oras, la etaj, era o usa ce da pe un balcon de fier. Invelitoarea era in patru ape, din tabla vopsita, fara streasina.
Monumentul a fost consolidat, s-au demolat adaosurile (magaziile din lemn) si s-au deschis golurile zidite. Au fost desfacute sobele si tencuielile si s-a indepartat umplutura de pamant deasupra boltilor.
S-a revenit incet la forma initiala, refacandu-se locul si forma usilor si ferestrelor si acoperisul de sindrila cu streasini mari.
(dupa "Monumente Istorice Studii si lucrari de restaurare: Virgil Antonescu - Hanul Domnesc din Suceava" - Editura Tehnica, Bucuresti 1969)
» Hanul Domnesc, azi Muzeu etnografic - Str. Porumbescu Ciprian 5, municipiul SUCEAVA, Suceava
Crucea infrangerii rascoalei seimenilor a fost ridicata de Constantin Serban, pentru a comemora aceasta biruinta, la 13 iulie 1655, la numai doua saptamani de la victoria armatei principelui Gheorghe Rakoczy al II-lea al Ardealului, pe campul de lupta de la Soplea. Acest fapt a fost semnalat pentru prima data de A.D.Xenopol, care mentioneaza ca domnitorul a ridicat-o la locul bataliei. Ulterior, Nicolae Iorga a publicat integral inscriptia de pe cruce, precizand ca aceasta se afla in comuna Draganesti si ca a fost scoasa din Teleajen. Nu se stie cum a calatorit crucea 17 km, multa vreme fiind considerata disparuta, dar in 1965, cu ocazia lucrarilor de inventariere a monumentelor istorice, a aparut in gradina lui Vasile Mihai din Draganesti, mult aplecata intr-o parte, datorita faptului ca la mutare si-a pierdut piua, care exista totusi in aceeasi curte.
Crucea, de dimensiuni monumentale (3,33 m inaltimea deasupra soclului, 1,08 m latimea bratului transversal, 0,54 latimea stalpului, 0, 36 m grosime), este bogat ornamentata: in fata are un medalion cu chipul Maicii Domnului inconjurat de o inscriptie inelara in limba slavona si incadrat de patru perechi de medalioane cu sigle, iar pe fata posterioara un decor de linii impletite si un medalion cuprinzand cunoscutul motiv al celor doua triunghiuri echilaterale invers dispuse. Inscriptiile sunt acoperite in parte cu muschi, in parte cu un strat gros de var, incat astazi, dupa trecerea a inca 60 de ani, nici textul citit de Iorga nu se mai poate descifra in intregime, nicidecum partile ramase nedescifrate de marele nostru istoric.
Tot in anul 1965 s-a mai descoperit o a doua cruce, ridicata de acelasi Constantin Serban, in amintirea acelorasi evenimente istorice. Ea se afla in orasul Urlati, la 15 km de Soplea, in curtea lui Dumitru Bolgiu.
De proportii si mai impunatoare decat perechea ei din Draganesti - 3,88 m inaltime deasupra solului (3,24 m deasupra piuei), 1,32 m latimea bratului transversal, 0, 58 m latimea medie a stalpului, care are o forma triconica pronuntata, 0,45 m grosime - crucile se aseamana pana la identitate. Singura deosebire este lipsa triunghiurilor echilaterale. Crucea se afla intr-o stare mai buna de conservare, fiind fixata in piua ei si avand si un acoperis in forma de capitel.
Pentru interesul lor istoric amandoua crucile au fost incluse ca monumente memoriale in noua lista a monumentelor istorice.
(dupa "Monumente Istorice Studii si lucrari de restaurare: Radu Creteanu - O a doua cruce..." - Editura Tehnica, Bucuresti 1969)
» Crucea înfrângerii Răscoalei seimenilor - În grădina lui Vasile Mihai, sat DRĂGĂNEŞTI; comuna DRĂGĂNEŞTI, Prahova
Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril " a fost ridicata in 20 aprilie 1695 (conform inscriptiei sapate pe ancadramentul usii de la intrare, pe latura de sud), din barne groase de gorun, cioplite pe patru fete, "in patru dungi", si imbinate la colturi prin sistemul "coada de randunica".
Ca element particular in constructia acestui lacas, remarcam frumoasele console intersectate.
Intregul edificiu se caracterizeaza prin bogatia sculpturii, realizata in braul median exterior, pe crestaturile dispuse in forma de aureola de sub cornise, intalnite si in interior si pe care zugravul le-a integrat in redarea personajelor iconografice, precum si pe nervurile naosului si ancadramentul usii de la intrare.
Pictura interioara si exterioara a lacasului, partial conservata, a fost executata in 1795 de zugravul Ioan Pop, in timpul protopopului Petru al Miluanului, asa cum reiese din inscriptia aflata in pronaos.
(dupa "Monumente Istorice Studii si lucrari de restaurare: Ioana Crictache Panait - Bisericile de lemn de pe Valea Almasului" - Editura Tehnica, Bucuresti 1969)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 477 Cartier Joseni, sat BĂLAN; comuna BĂLAN, Salaj
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" dateaza din secolul al XVII-lea.
Este vechea biserica a manastirii Balan, adusa de sateni pe actualul loc, in timpul evenimentelor din 1848-1849.
Pe deal, la manastire a fost ridicata imediat dupa evenimente, o alta biserica.
Esta construita din barne groase de gorun, cioplite pe patru fete ("in patru dungi")si imbinate la colturi prin sistemul "coada de randunica".
Ca element particular in constructia acestui lacas, remarcam frumoasele console intersectate.
(dupa "Monumente Istorice Studii si lucrari de restaurare: Ioana Crictache Panait - Bisericile de lemn de pe Valea Almasului" - Editura Tehnica, Bucuresti 1969)
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - 65 Cartier Cricova, sat BĂLAN; comuna BĂLAN, Salaj
Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril " este cea mai veche dintre bisericile de pe Valea Almasului.
Pe prislopul de piatra al lacasului este sapata inscriptia: "1645 si preostolesea vori protopop Farcazao Pustenie iereahiih".
La ridicarea bisericii de plan dreptungiular cu absida poligonala, s-au folosit barne groase de gorun, cioplite pe patru fete ("in patru dungi"). Imbinarea barnelor la colturi s-a facut prin sistemul "coada de randunica". La intrare, o ordonanta de stalpi porniti din console se sprijina pe talpa bisericii, formand o prispa foarte ingusta. Consolele masive ale absidelor sunt executate din 2-4 barne cu multiple crestaturi in retrageri succesive, realizate din barda. Ca element particular in constructia acestui edificiu remarcam altarul prevazut numai cu doua usi inguste, cu partea superioara in arcada.
Bolta naosului are grinda sculptata ca un adavarat brau de dantala, realizat din romburi, semicercuri, zigzaguri si frumoase rozete.
Arcul sculptat care traverseaza bolta, porneste de pe console, vrand parca sa aminteasca consolele de pe care pornesc nervurile gotice.
Ancadramentul usii de intrare in pronaos, aflat pe latura de sud, poarta incizate numele iscusitilor mesteri Onut si Simion.
Pictura interioara si exterioara, in mare parte curatata, a fost efectuata, conform inscriptiei, in vremea episcopului Andrei Saguna.
(dupa "Monumente Istorice Studii si lucrari de restaurare: Ioana Crictache Panait - Bisericile de lemn de pe Valea Almasului" - Editura Tehnica, Bucuresti 1969)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" - 57, sat BAICA; comuna HIDA, Salaj
Biserica de lemn " Sf. Arhangheli Mihail si Gavril "a fost construita in 1770-1780 in locul vechiului lacas, pe un varf de deal, pe partea stanga a drumului ce duce la Zalau.
Constructia impune prin proportiile sale armonioase si mai ales prin elegantul turn cu foisor si coif, incadrat de patru turnulete.
Pictura bisericii este realizarea pictorului Ioan Pop, care, conform inscriptiei de pe tampla, termina impodobirea lacasului la 20 ianuarie 1794.
(dupa "Monumente Istorice Studii si lucrari de restaurare: Ioana Crictache Panait - Bisericile de lemn de pe Valea Almasului" - Editura Tehnica, Bucuresti 1969)
» Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" - 469, sat SÎNMIHAIU ALMAŞULUI; comuna SÎNMIHAIU ALMAŞULUI, Salaj
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a fostei manastiri Stramba-Fizes, atestata inca din secolul al XV-lea, se remarca prin decoratia picturala de factura culta, realizata in 1742, in timpul staretului Domitian.
In 1742 s-a pictat doar catapeteasma si arcele usilor altarului. Pictura interioara a fost terminata, dupa cum arata inscriptia din naos, la 13 august 1792, in zilele episcopului Ioan Bob si a egumenului Onisim.
Scena gasirii mormantului gol dupa Invierea lui Hristos, impune prin plasticitate si realism. Cadrul desfasurarii este constituit din dealurile salajene ale manastirii, iar mironositele venite la mormant au chipurile femeilor din aceasta zona.
Manastirea Stramba a avut un rol de seama in istoria culturala din Transilvania, prin activitatea scolii pentru copiii din satele vecine, scoala atestata documentar in 20 noiembrie 1785.
(dupa "Monumente Istorice Studii si lucrari de restaurare - Ioana Cristache Panait, "Bisericile de lemn de pe Valea Almasului - Editura Tehnica, Bucuresti 1969)
» Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" a fostei mănăstiri Strâmba-Fizeş - 28, sat PĂDURIŞ; comuna HIDA, Salaj