Rezultate: 1989       Pagini: 199

   100 101 102 103 104105 106 107 108 109 110   
emilia / 10-Jul-2009

Castelul Banffy a fost construit in secolul al XIX-lea in maniera eclectica, cu elemente neobaroce si neoclasice.
Pavilionul cu parter si etaj, acoperit de sarpanta, este de plan dreptunghiular, cu un turn in coltul sud-vestic.
Intrarea in cladire se face printr-un mic portic neoclasic, alcatuit din cinci coloane dorice, care sustin terasa etajului.
Fatadele sunt in maniera neobaroca, cu decoratii bogate la ferestrele etajului, ce contrasteaza cu simplitatea celor de la parter.
Turnul dominant depaseste inaltimea sarpantei, ferestrele ultimului nivel fiind inguste si curbate in partea de sus.
Constructia este amplasata pe un vast domeniu din care s-au pastrat aleile principale, strajuite de copaci. Pe latura nord-vestica terenul este impadurit.
La 200 m sud-vest de castel exista un mic obelisc funerar din piatra, ridicat in memoria ctitorului Daniel Banffy (1812-1888).
Din anul 1957, castelul este sediul Spitalului de boli pshice cronice din comuna Borsa.
(dupa "Castele si Cetati din Transilvania: judetul Cluj" de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica si Gabriela Popa)



» Castelul Banffy, azi Spitalul de psihiatrie - 258, sat BORŞA; comuna BORŞA, Cluj
emilia / 10-Jul-2009

Castelul din Geaca a apartinut familiei nobiliare Beldi, stabilita aici in secolul al XIX-lea.
A fost construit in anul 1880, in stil neoclasic cu elemente de arhitectura populara.
Edificiul cuprinde subsol, parter, etaj si sarpanta in patru ape, iar planul dreptunghiular masoara 17m x 11m.
Intrarea se face printr-un portic cu coloane dorice din caramida tencuita. Acestea sustin terasa etajului cu parapet metalic.
Fatadele sunt tratate simetric, astfel incat deschiderile de la parter sunt preluate la etaj, iar laturile mici sunt opace.
Ferestrele nu au ancadramente, singurele decoratiuni fiind niste trasee geometrice din tencuiala. Colturile cladirii sunt rotunjite si boltite in apropierea sarpantei.
Interiorul castelului este distrus, iar scarile care duceau la subsol si etaj, nu mai exista. Se pastreaza doar traversele de sustinere ale scarii de lemn care permitea accesul la etaj.
Urmele compartimentarii de la parter arata ca acolo erau sase incaperi cu inaltimea de 3,65 m.
In dreapta cladirii exista o constructie de mici dimensiuni, care avea rolul de anexa a castelului.
(dupa "Castele si Cetati din Transilvania: judetul Cluj" de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica si Gabriela Popa)



» Castelul Beldi - 364, sat GEACA; comuna GEACA, Cluj
emilia / 10-Jul-2009

Castelul din Taga a fost construit in secolul al XVIII-lea de familia nobiliara Wass.
Incinta dreptunghiulara cuprindea un mic parc cu doua fantani arteziene, doua turnuri scunde cu plan patrat, ziduri perimetrale si patru pavilioane distincte, dintre care trei erau acoperite cu sarpante inalte, specifice locului.
Dintre acestea a supravietuit doar cladirea principala construita in stil baroc, cu subsol parter si sarpanta.
Fatadele au suferit multe interventii, in urma carora s-a pierdut infatisarea monumentala.
Constructia are hol de acces si camere inalte, dispuse simetric, prevazute la colturi cu nise circulare.
Fatada din spate prezinta un portic alcatuit din sase coloane cu sectiune patrata, iar accesul este asigurat printr-un spatiu vitrat circular.
ln subsol se intra printr-o usa laterala, pe 11 trepte din piatra, care duc in spatii cu bolti de caramida.
La mica departare de conac, se pastreaza locul criptelor funerare.
(dupa "Castele si Cetati din Transilvania: judetul Cluj" de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica si Gabriela Popa)



» Castelul Wass - 139, sat ŢAGA; comuna ŢAGA, Cluj
emilia / 10-Jul-2009

Cetatea medievala din Gherla a fost ridicata in secolul al XVI-lea, din ordinul lui Gheorghe Martinuzzi (1482-1551), trezorier regal si episcop de Oradea.
Fortificatia in stil renascentist, a fost atestata documentar in 1540, insa lucrarile au inceput cu zece ani mai devreme, sub conducerea arhitectului Domenico da Bologna.
Martinuzzi devine guvernator al Transilvaniei in anul 1541, iar dupa asasinarea sa, in 1551, fortareata trece in stapanirea mai multor familii nobiliare, apoi devine cetate regala sub principii Sigismund Bathory (1572-1613) si Gheorghe Rakoczi al II-lea (1621-1660). Intre anii 1706-1786 aici a functionat o cazarma.
In 1785, imparatul Iosif al II-lea de Habsburg elibereaza decretul prin care in anul 1787 cetatea e transformata in penitenciar, legiferata sub titulatura de "Carcer Magni Principatus Transilvaniae".
Cetatea avea forma patrulatera, bastioane de aparare la colturi, ziduri groase de 3 - 4 m, tuneluri subterane si era inconjurata de un sant adanc cu apa.
Pe latura de est exista un turn de poarta cu pod suspendat, care a fost transformat intre anii 1857-1860. Atunci s-a construit pavilionul principal, cu trei etaje, deasupra intrarii principale fiind amplasata locuinta directorala, alcatuita din sase camere. Proiectul a fost elaborat de arhitectii bistriteni, Daniel si Ioan Reschler.
La 1 mai 1913 penitenciarul a devenit institut preventiv pentru minori, care invatau carte si o meserie.
Intre anii 1945-1964, Gherla a fost transformata in inchisoare politica, iar pana in 1989 a functionat ca inchisoare pentru detinuti de drept comun. In prezent aici functioneaza penitenciarul de maxima siguranta.
(dupa "Castele si Cetati din Transilvania: judetul Cluj" de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica si Gabriela Popa)



» Cetatea Martinuzzi - Str. Mureşanu Andrei, oraş GHERLA, Cluj
emilia / 10-Jul-2009

Casa din Piata Mare nr. 7 dateaza din a doua jumatate a secolului al XV-lea, cand a apartinut familiei Horwath.
In prezent, este formata din 10 corpuri de cladire, din care doua constitue fatada spre piata.
Cele doua case alaturate sunt separate la nivelul parterului printr-un pasaj de trecere spre strada Arhivelor, iar fatada unificata este organizata pe 13 axe.
In 1779, cladirea afost achizitionata de magistratura, iar intre 1784 si 1904, aici si-a avut resedinta comandantul militar general al Transilvaniei.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)



» Casă - Piaţa Mare 7, municipiul SIBIU, Sibiu
andreeat31 / 08-Jul-2009

An constructie 1932, arhitect Jean Monda



» Imobil - Str. Polonă 103 sector 1, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
DavidC / 08-Jul-2009

Buna ziua,

Pozitionarea cea mai buna apare in modul de vizualizare "aerial". Altfel apar diferite devieri datorate problemelor de perspectiva specifice modului "Bird's eye" oferit de platforma Virtual Earth - Microsoft. O solutie ar fi sa refacem "de mana" toate coordonatele, pentru fiecare view in parte, deci 4 seturi noi de coordonate pentru fiecare monument, in total in jur de 10.000. Pe langa faptul ca ar fi nevoie de un efort considerabil, acesta ar putea deveni si inutil pe masura ce Microsoft dezvolta platforma (aflata abia la inceput) si poate rezolva aceste probleme (ceea ce se va intampla, cel mai probabil, pe parcursul acestui an).

Pentru orice alte probleme de ordin general va rugam sa ne contactati direct la contact@monumenteromania.ro

Numai bine,

David



» Clădirea "Carul cu bere" - Str. Stavropoleos 5 sector 3, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
Stefan / 08-Jul-2009
http://bucurestiinoisivechi.blogspot.com/search/label/Casa Nicolae Petrascu

» Casă - Piaţa Romană 1 sector 1, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
madalinfocsa / 08-Jul-2009
Problema este ca in LMI apare "Pasajul Comercial", cu adresa "intre str. Lipscani si Gabroveni", dar la alta pozitie si avand un cod diferit: B-II-a-B-18473. Nu este vorba cumva de unul si acelasi monument ? Sau fiind vorba aici de un ansamblu, a fost in regula sa i se dea un cod diferit ? Cert este ca monumentul de la B-II-m-A-19048 face parte din acest ansamblu, din moment ce ansamblului i s-a dat numele adevarat al monumentului (nu cel scris gresit in LMI)...

» Hanul Hagi Tudorache - Pasajul Comercial - Str. Lipscani 86-88 sector 3, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
madalinfocsa / 08-Jul-2009
atentie la pozitionare, marcajul de monument e in strada !

» Palatul Dacia - Calea Victoriei 14 sector 3, municipiul BUCUREŞTI, Bucuresti
   100 101 102 103 104105 106 107 108 109 110