emilia / 10-Jul-2009Casa Weidner, numita asa dupa familia in proprietatea careia se afla in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, a trecut prin mai multe etape de constructie.
Imobilul este format din patru corpuri (dintre care ultimul include un turn), care formeaza un plan dreptunghiular inchis.
In interiorul traseului incintei a treia, spre "Orasul de jos", se afla o gradina la un nivel inferior fata de cel al curtii, accesibil printr-o scara.
Corpul de cladire dinspre strada are planul in U, cu bratele foarte scurte.
In interiorul incintei se remarca, pe fatadele a trei aripi, in sud, est si vest, mai multe ferestre in stilul Renasterii, cu cornise sustinute de frize cu denticuli.
Ancadramentul usii din dreapta pasajului de acces, are in centrul lintelului un scut cu scobituri laterale in treimea superioara, incarcat de cifrul HW si anul 1571.
Acest an corespunde etapei de constructie de tip renascentist, probabil dupa marele incendiu din 1570, desi nu exista dovezi pentru o etapa anterioara.
Aripa de nord, turnul poligonal si prelungirea laturilor de est si vest, prin care s-a inchis incinta, sunt ulterioare fazei renascentiste.
Portalul principal, cu usciorii canelati ridicati pe piedestrale inlte, este incheiat in partea superioara in arc semicircular.
Pivnitele sunt boltite semicilindric si semicilindric cu penetratii.
Parterul este aproape integral boltit semicilindric, cu penetratii in cruce.
In 1900-1910 s-a inchis loggia alcatuita din patru ancadramente semicirculare, cu ferestre tripartite ogivale.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casa Weidner - Str. Avram Iancu 9, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 10-Jul-2009Casa Bobel este una dintre cele mai vechi case de locuit din Sibiu, cu un plan foarte simplu, dreptunghiular, intins spre limita din spate a terenului.
Formata initial, in secolul al XIV-lea din doua incaperi si o bucatarie, casa ocupa latura ingusta dinspre strada a parcelei de teren.
Fatada este formata astazi din trei axe la parter. In stanga accesului carosabil se afla doua ferestre mici, dreptunghiulare, prevazute cu obloane de lemn.
Deasupra apare un pinion ascutit al acoperisului abrupt, cu doua nise in arc frant si una semicirculara, precum si trei deschideri inguste de forma unor metereze.
Accesul in curte se face prin gangul boltit semicilindric si cu pardoseala din scanduri.
Subsolul este si el boltit semicilindric, in perete fiind sesizabila o nisa gotica in arc frant.
In aceasta cladire a locuit in secolul al XIX-lea, mesterul brutar Johann Bobel, consilier al Primariei, un sustinator al conservarii patrimoniului arhitectonic, autor al unor desene de epoca cu imaginile unor monumente azi disparute.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casa Böbel - Str. Avram Iancu 16, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 10-Jul-2009Casa Filek a fost construita in 1802 de senatorul Anton Filek, un mester tabacar.
Planul este dreptunghiular cu o curte interioara.
Fatada are braie orizontale, iar deasupra celor doua etaje se afla un acoperis mansardat in trei trepte.
Accentul cade asupra axelor centrale scoase intr-un mic rezalit, care reprezinta la parter un portal incadrat de doua coloane.
Aripa laterala prezinta spre curte o fatada bogat ritmata.
Parterul este alcatuit dintr-o loggie cu ample arcade semicirculare care sustin coridorul de acces spre incaperile primului etaj. Ambele etaje au galerii cu coloane dorice.
Elementele barocului sunt distribuite ponderat in lunetele ferestrelor (scoica, urna), in locul cheii de arc a portalului (masca umana), sau pe tavanele salii festive (stucaturi cu motive vegetale).
Din 1872 casa a devenit sediul Episcopiei si a Consistoriului Superior al bisericii evanghelice.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casa Filek, azi sediul Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România - Str. Magheru Gheorghe, general 4, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 10-Jul-2009Casa din strada Avram Iancu nr. 7 este datata 1570, an inscriptionat pe ecusonul in forma de cununa de lauri de pe ancadramentul usii, impreuna cu monograma proprietarului TS (Tobias Sifft).
Constructia este alcatuita din patru corpuri ce inchid o curte neregulata, corpul principal care ocupa frontul la strada avand forma literei U cu laturile inegale.
Compozitia clara a fatadei reflecta dispozitia interioara a incaperilor si poarta amprenta Renasterii, fiecare grup de axe corespunzand unei incaperi.
Fatada a fost remodelata in a doua parte a secolului al XIX-lea, cand au fost transformate si golurile de la parter.
Pivnitele se intind sub doua laturi ale corpului principal, cu exceptia laturii din stanga, reflectand o prima etapa de constructie a cladirii si sunt boltite semicilindric cu penetratii locale si arce dublouri.
Gangul boltit semicilindric cu penetratii, se remarca prin inaltime si prezenta unui ancadrament de usa in stilul Renasterii. Montantii laterali au o profilatura bogata, iar piedestralul este decorat in relief, cu motivul lalelei.
Pe lintel se continua profilatura montantilor laterali, deasupra careia se detaseaza cornisa sprijinita de o friza de denticuli.
Scara de acces la etaj poarta amprenta transformarilor din secolul al XVIII-lea (inclusiv boltirea), vizibila si la stucatura de plafon geometrica, festonata, prezenta in trei incaperi de la etaj.
Corpul B, ce inchide curtea in partea din spate a parcelei, foloseste ca fundatie si elevatie resturile zidurilor exterioare ale centurii a II-a de fortificatii si centura a III-a. Acest corp, datorita denivelarii fata de "Orasul de jos", castiga un nivel fata de corpul A, cu care a fost unificat in secolul al XVIII-lea, pastrand inaltimea constanta la streasina.
Cladirea, cu un nucleu medieval de forma dreptunghiulara cu trei travee, are o deschidere la nivelul pivnitelor ce asigura trecerea spre curtea a doua.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casă - Str. Avram Iancu 7, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 10-Jul-2009Casa din Piata Mare nr. 12, construita la sfarsitul secolului al XV-lea, a apartinut comerciantului Velten Lederer, senator al Sibiului.
Cladirea initiala si-a pastrat planul in forma literei L, celelalte patru corpuri fiind adaugate ulterior.
Parterul are incaperi cu bolti in cruce, sau semicilindrice.
La inceputul secolului al XIX-lea, imobilul a trecut prin transformari substantiale. Fatada dinspre curte, la nivelul etajului, a primit o eleganta loggie, marcata printr-o succesiune de coloane cu capiteluri dorice.
Aceleiasi etape ii apartin boltile in cruce cu penetratii din magazinul de la parter, ale caror muchii sunt subliniate prin benzi decorative realizate din stucatura.
Fatada are sase axe, accentul cazand asupra portii centrale care formeaza un rezalit putin pronuntat. Aici se afla doua arcade gemene, din care in prezent doar una serveste accesului spre curte.
Decoratia fatadei este sobra, portalurile preluand in timpanele arcelor un motiv vegetal renascentist.
Cele doua niveluri ale cladirii, sunt separate printr-o friza de meandre realizate in stucatura, aceeasi tehnica fiind folosita pentru executarea vrejurilor florale si vegetale ce decoreaza partea superioara a ferestrelor.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casă - Piaţa Mare 12, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 10-Jul-2009Cladirea din Piata Mare nr. 11 dateaza din secolul al XV-lea, principalii proprietari fiind comerciantul Hans Wel (in jurul anului 1475), apoi primarii sibieni Tobias Sifft si Georg Reussner in secolul al XVII-lea.
Are o fatada foarte ingusta (doar trei axe), deoarece a fost construita pe o fractiune de parcela detasata din lotul casei de la nr. 10.
Dintre elementele originare s-au pastrat doar boltile semicilindrice de la nivelul parterului si din subsol.
In gang se pot sesiza doua etape de constructie datorita modalitatilor de boltire diferite.
Alte elemente stilistice de remarcat apar in casa scarilor (bolta in cruce baroca), sau in incaperi ale etajului al doilea, unde exista stucaturi din secolul al XIX-lea.
Fatada, cu portalul deviat spre stanga fata de ax, a fost modificata in secolul al XIX-lea.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casă - Piaţa Mare 11, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 10-Jul-2009Cladirea din Piata Mare nr. 9 a fost ridicata in secolul al XV-lea, asa cum rezulta din registrul de impozite din anul 1475, de primarul orasului Sibiu, Oswald Wenzel.
In secolul al XVIII-lea a trecut in proprietatea lui Andreas Czekelius, apoi Michael Hirling, iar in 1828 a fost cumparata de cunoscutul tipograf Martin Hochmeister, care a reconstruit casa.
Este formata din patru corpuri, cu o fatada de maniera clasicista, timpanele celor sase ferestre de la primul etaj fiind decorate cu motive mitologice in relief.
Dintre incaperi, cele de la parter prezinta bolti cu penetratii, iar in pivnita se pastreaza boltile semicilindrice mai vechi.
Unul dintre corpurile secundare, in dreapta-spate, are la parter incaperi prevazute cu bolti specific baroce si patru incaperi de la etaj au tavane cu stucaturi.
Avand in vedere ca imobilul a apartinut Universitatii Sasesti, decorul de rozete de pe intradosul stresinii ar putea fi plasat in al doilea sfert al secolului al XIX-lea.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casă - Piaţa Mare 9, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 10-Jul-2009Castelul de la Bontida a fost construit in 1652 de Denes Banffy, consilier al principelui Mihai Apafi I, dupa conceptia renascentista a arhitectului Agostino Serena.
In aceasta prima etapa era un ansamblu rezidential fortificat, cu patru bastioane in colturile incintei, turn inalt la intrare si gradina pe latura sudica.
Banffy Josef, a demolat in jurul anului 1820, turnul de la intrarea in incinta castelului, iar din materialul rezultat a construit o moara de apa, pe care a pus-o la dispozitia satenilor.
Sculptorul Johannes Nachtigall a executat grandioase statui ce decorau poarta castelului. O parte din ele, reprezentand "Metamorfozele" lui Ovidiu, se afla acum la muzeul de istorie din Cluj.
In anul 1999 au inceput vaste lucrari de restaurare sub inaltul patronaj al Printului Charles de Wales, ca urmare a acordului semnat intre Ministerul Culturii si Cultelor si Institutul pentru Restaurarea Cladirilor Istorice din Marea Britanie si Ministerul Patrimoniului Cultural din Ungaria.
(dupa "Castele si Cetati din Transilvania: judetul Cluj" de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica si Gabriela Popa)
» Zidul de incintă al parcului castelului - 152 -154, sat BONŢIDA; comuna BONŢIDA, Cluj
emilia / 10-Jul-2009Castelul de la Bontida a fost construit in 1652 de Denes Banffy, consilier al principelui Mihai Apafi I, dupa conceptia renascentista a arhitectului Agostino Serena.
In aceasta prima etapa era un ansamblu rezidential fortificat, cu patru bastioane in colturile incintei, turn inalt la intrare si gradina orientata pe latura sudica.
In 1745 a fost conceput un parc de agrement spre lunca Somesului, dupa planurile lui Johann Christian Erass, in stil baroc, cu alei strajuite de tei, dispuse in forma de trident, un lac, fantani arteziene si statui.
In 1850, arhitectul Antal Kagerbauer a refacut geometria parcului, inlocuind formele austere cu trasee libere.
Sculptorul Johannes Nachtigall a executat grandioase statui ce decorau poarta castelului. O parte din ele, reprezentand "Metamorfozele" lui Ovidiu, se afla acum la muzeul de istorie din Cluj.
In anul 1999 au inceput vaste lucrari de restaurare sub inaltul patronaj al Printului Charles de Wales, ca urmare a acordului semnat intre Ministerul Culturii si Cultelor si Institutul pentru Restaurarea Cladirilor Istorice din Marea Britanie si Ministerul Patrimoniului Cultural din Ungaria.
(dupa "Castele si Cetati din Transilvania: judetul Cluj" de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica si Gabriela Popa)
» Parcul - 152 -154, sat BONŢIDA; comuna BONŢIDA, Cluj
emilia / 10-Jul-2009Castelul de la Bontida a fost construit in 1652 de Denes Banffy, consilier al principelui Mihai Apafi I, dupa conceptia renascentista a arhitectului Agostino Serena.
Castelul a suferit transformari si amplificari in anul 1745, dupa ce a intrat in posesia lui Denes Banffy II.
Planurile au fost intocmite de arhitectul Joseph Emmanuel Fischer von Erlach, iar complexul a fost regandit conform barocului austiac.
Urmatorul descendent al familiei , Banffy Josef, a demolat in jurul anului 1820, turnul de la intrarea in incinta castelului, iar din materialul rezultat a construit o moara de apa, pe care a pus-o la dispozitia satenilor.
In anul 1999 au inceput vaste lucrari de restaurare sub inaltul patronaj al Printului Charles de Wales, ca urmare a acordului semnat intre Ministerul Culturii si Cultelor si Institutul pentru Restaurarea Cladirilor Istorice din Marea Britanie si Ministerul Patrimoniului Cultural din Ungaria.
(dupa "Castele si Cetati din Transilvania: judetul Cluj" de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica si Gabriela Popa)
» Moară - 152 -154, sat BONŢIDA; comuna BONŢIDA, Cluj