emilia / 12-Jul-2009Biserica "Cuvioasa Paraschiva" a fostului schit Patrunsa, a fost construita in 1740 de Episcopul Climent.
Distrusa in urma caderilor de stanci, a fost refacuta in cea de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.
Schitul a fost parasit in 1895 si reinfiintat intre anii 1934-1935.
La sfarsitul secolului XX, a fost refacut si se afla in buna stare de functionare cu 15 calugari vietuitori, condusi de ieromonahul Varsanufie Gherghel.
Locul este de mare liniste, in peisaj de munte. Se merge cu piciorul aproximativ 6 km, daca se pleaca de la Cheia Paromie, sau de la Barbatesti, in jur de trei ore, tot cu piciorul.
(dupa "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie - editura Nemira, 2000)
» Biserica "Cuvioasa Paraschiva" a fostului schit Pătrunsa - La 8 km N de sat, sat BĂRBĂTEŞTI; comuna BĂRBĂTEŞTI, Valcea
emilia / 12-Jul-2009Manastirea Clocociov, cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", dateaza de la inceputul secolului al XVI-lea, dupa cum arata un zapis din 1512.
A fost refacuta de Mihai Viteazul, insa in forma de astazi este ctitoria lui Dinicu Buicescu, vel-aga, din 1645.
A fost renovata dupa cutremurul din 1838, dar a fost distrusa de un incendiu in timpul primului razboi mondial, fiind apoi parasita pana in 1958, cand a fost restaurata si repopulata cu maici.
Aici a trait calugarul Naum Ramniceanu (1764-1839), autorul "Cronicii Inedite de la Blaj" si al "Istoriei Zaverii in Valahia", in care trateaza despre Revolutia lui Tudor Vladimirescu.
Manastirea condusa de maica stareta Iulia Bagacean, are un atelier de tricotat.(dupa "Drumuri spre manastiri" de Mihai Vlasie - editura Nemira, 2000)
» Mănăstirea Clocociov - Str. Mănăstirii Clocociov, municipiul SLATINA, Olt
emilia / 11-Jul-2009Imobilul din strada Nicolae Balcescu nr.12 a fost construit in secolul al XV-lea si in anul 1786 a fost reconstruit de baronul Michael Brukenthal, nepotul guvernatorului, si de sotia acestuia, Kristina, contesa Teleki.
Din vechea cladire s-au pastrat doar pivnitele medievale, boltite semicilindric.
Fatada a fost modificata la inceputul secolului al XIX-lea, astfel incat elementele originare sunt putine.
Accesul in curte se realizeaza prin gangul impartit in doua zone: partea dinspre strada, boltita semicilindric si partea dinspre curte, cu trei deschideri boltite un cruce.
La intrarea in casa scarii, se afla un vestibul boltit in cruce. Nisele semicirculare, avand partea superioara in sfert de sfera decorata cu un motiv de scoica, adaposteau initial statui.
In partea opusa gangului de acces, se afla tractul de onoare, avand la parter cinci travee boltite in cruce, dintre care cea mediana asigura accesul spre gradina.
La etaj, acest spatiu este impartit in trei incaperi, dintre care cea centrala corespunde celor trei travee de la parter, toate avand tavane drepte cu o bogata decoratie figurativa realizata in stucatura.
Usa dubla de acces spre incaperea centrala, cu colturile superioare rotunjite, este surmontata de cele doua blazoane ale proprietarilor.
Fatada dinspre fosta gradina este organizata pe sapte axe, traveele mai late din extremitati avand cate doua ferestre. Aici se remarca decoratia cu pilastri prevazuti cu doua registre de capiteluri.
Acoperisul mansardat in doua trepte, pastreaza in registrul inferior trei lucarne dreptunghiulare inalte, cu fronton triunghiular din lemn, incununate de urne decorative realizate din metal.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casa Michael Brukenthal, azi locuinţe şi spaţiu comercial - Str. Bălcescu Nicolae 12, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 11-Jul-2009Castelul de la Gilau a fost atestat documentar in 1428 ca resedinta a episcopiei romano-catolice.
In perioada 1475-1501, in timpul episcopului Ladislau Gereb, varul regelui Matei Corvin, ansamblul fortificat a fost reconstruit in maniera renascentista.
Dupa cucerirea regatului maghiar de catre otomani la Mohacs si intemeierea principatului autonom al Transilvaniei in anul 1541, in perioada 1542-1543 castelul a fost resedinta reginei Isabella, fiica regelui Poloniei Sigismund Iagello si vaduva regelui Ungariei Ioan I.
In anul 1639 constructia intra in posesia principelui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) si este refacuta pe baza planurilor arhitectilor Agostino Serena si Gabriel Haller.
In anul 1663 noul proprietar, Denes Banffy (1630-1674), consilier al principelui Mihai Apafi I, declanseaza importante lucrari de consolidare a fortificatiilor castelului.
Razboiul curut din 1703-1711, provoaca mari distrugeri, iar in anul 1861 castelul este grav avariat de un incendiu.
In 1874 se fac reparatii, renuntandu-se la etajul al doilea.
Dupa nationalizare si pana in anii 60, castelul a fost folosit ca scoala silvica, devenind apoi scoala pentru copii cu dizabilitati.
(dupa "Castele si cetati din Transilvania: judetul Cluj" de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa - Cluj-Napoca 2008)
» Castelul Wass -Banffy, azi Liceul Gilău - Str. Principală, sat GILĂU; comuna GILĂU, Cluj
emilia / 11-Jul-2009Castelul de la Gilau a fost atestat documentar in 1428 ca resedinta a episcopiei romano-catolice.
In perioada 1475-1501, in timpul episcopului Ladislau Gereb, varul regelui Matei Corvin, ansamblul fortificat a fost reconstruit in maniera renascentista.
Dupa cucerirea regatului maghiar de catre otomani la Mohacs si intemeierea principatului autonom al Transilvaniei in anul 1541, in perioada 1542-1543 castelul a fost resedinta reginei Isabella, fiica regelui Poloniei Sigismund Iagello si vaduva regelui Ungariei Ioan I.
In anul 1639 constructia intra in posesia principelui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) si este refacuta pe baza planurilor arhitectilor Agostino Serena si Gabriel Haller.
In anul 1663 noul proprietar, Denes Banffy (1630-1674), consilier al principelui Mihai Apafi I, declanseaza importante lucrari de consolidare a fortificatiilor castelului.
Razboiul curut din 1703-1711, provoaca mari distrugeri, iar in anul 1861 castelul este grav avariat de un incendiu.
In 1874 se fac reparatii, renuntandu-se la etajul al doilea.
Dupa nationalizare si pana in anii 60, castelul a fost folosit ca scoala silvica, devenind apoi scoala pentru copii cu dizabilitati.
(dupa "Castele si cetati din Transilvania: judetul Cluj" de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa - Cluj-Napoca 2008)
» Castelul Wass -Banffy - Str. Principală, sat GILĂU; comuna GILĂU, Cluj
emilia / 11-Jul-2009
Mausoleul "Octavian Goga", a fost realizat dupa planurule arhitectului G.M.Cantacuzino si decoratiile Norei Steriade. Constructia in care odihnesc sotii Goga, este din beton armat, placat cu marmura si mozaic de Murano, executat de insasi Veturia Goga, pe parcursul a 20 de ani. In anul 1966, Veturia Goga a donat statului roman intregul complex de la Ciucea, cu conditia ca el sa devina muzeu memorial.
(dupa "Castele si Cetati din Transilvania: judetul Cluj" de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica si Gabriela Popa)
» Mausoleul Octavian Goga - 5, sat CIUCEA; comuna CIUCEA, Cluj
emilia / 10-Jul-2009Casa Albastra, construita la sfarsitul secolului al XV-lea, inceputul secolului al XVI-lea si refacuta in 1783, este o cladire cu conformatie generala baroca tarzie, aproape clasicista.
Un desen din 1703 reprezentand executia comitelui Harteneck, arata ca etajul al doilea nu exista inca.
Intre 1768-1783, corpul din spate al cladirii (sub o alta forma decat azi), a gazduit spectacole teatrale.
Pasajul boltit in cruce pe trei travee separate prin arce dublouri, unde se remarca si existenta a doua ancadramente gotice tarzii, pastrate fragmentar si incastrate in ziduri, boltile incaperilor de la parter, sunt marturii ale vechimii monumentului, care a suferit mari si profunde interventii.
Pe zidul corpului principal, in casa scarilor exista un al treilea ancadrament, cu un portal semicircular plasat in ax si o atica triunghiulara decorata cu stema Sibiului.
Denumirea de "Casa Albastra a orasului" dateaza din 1819. Dupa aceasta data, cladirea aflata in proprietatea municipalitatii, a adapostit sedii ale unor autoritati, din 1844 Academia de drept, apoi intre 1858-1862 a fost sediul Socistatii de stiinte naturale; ulterior a adapostit un internat de fete, iar in timpul celui de al doilea razboi mondial a fost sediul Gestapoului.
In prezent, in cladire functioneaza birouri si ateliere ale Muzeului Brukenthal.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casa Albastră, azi birouri şi ateliere ale Muzeului Brukenthal - Piaţa Mare 5, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 10-Jul-2009Casa Hecht a apartinut in secolul al XV-lea unui italian, Cristophorus Italicus de Florentia. Fiul acestuia, Paulus Italicus, a vandut cladirea in 1472, viitorului primar Georg Hecht, care o supraetajeaza.
In 1595 casa trece in proprietatea primarului Johann Waida si suporta alte transformari in stil renascentist.
Fatada cu accente clasiciste dateaza dupa 1821, anul cand a inceput sa functioneze aici Universitatea saseasca.
In prezent imobilul are sase corpuri de cladire, dar fazei medievale ii apartine doar corpul principal, cu fatada in Piata Mare.
Se pare ca a fost inzestrat de la inceput cu doua etaje, care au sase axe compartimentate prin pilastri cu piedestrale si capiteluri dorice.
Antablamentul este decorat cu o friza de triglife. O insiruire de console sustine cornisa pronuntata, al carei intrados este decorat cu rozete realizate in relief, din lemn.
Ferestrele de la primul etaj au in partea superioara lunete semicirculare, decorate cu sectoare de cerc in relief.
Usa de la parter are un cadru incastrat in stil renascentist. In centrul antablamentului este fixat un ecuson pe care era vizibil in perioada interbelica blazonul pictat al fostului primar sibian Johann Waida (+ 1599).
Tot in gang remarcam un pavaj realizat din dale de lemn.
La cele doua etaje, in cateva incaperi s-au pastrat unele elemente gotice: un ancadrament de usa cu baghete incrucisate, precum si bolti in plasa si stelate realizate in teracota. Incaperile de la parter sunt de asemenea boltite, dar cu bolti semicilindrice cu penetratii.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casa Hecht (Casa Comesului), azi locuinţe şi spaţii comerciale - Piaţa Mare 8, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 10-Jul-2009Casa Lutsch situata in coltul Pietei Mari, era inainte de 1830, cand a fost refacuta, una dintre cele mai insemnate din Sibiu.
Edificiul dateaza din ultima treime a secolului al XV-lea.
Anterior anului 1424, aici se afla un sediu al prepoziturii Sibiului. Casa a ajuns apoi in proprietatea familiei Altemberger, iar in 1537 este cumparata de comitele Petrus Haller, fiii sai cedand cladirea lui Johann Lutsch in anul 1593. In 1661 casa este cumparata de Georg Reussner, iar urmasii acestuia o doneaza orasului.
Dintr-un tablou de epoca, realizat in 1790, se poate reconstitui cu aproximatie fatada casei, in care elementele principale erau un turn-locuinta cu patru nivele, flancat de doua corpuri de cladire cu fronton triunghiular, cea dinspe sud avand un bowindow, de fapt o constructie in rezalit cu fronton triunghiular. Alte detalii sunt ancadramentele renascentiste din piatra, invelitoare cu olane, fleuroane gotice.
Planul initial se poate recompune pe baza planului pivnitei actuale, in trei tracte, unde se mai pastreaza scara in spirala care urca spre etaj, precum si datorita fundatiilor unei capele cu cor poligonal pastrate partial in partea din spate a casei ( fosta capela "Sf. Ladislau").
Accesul in interiorul cladirii se poate efectua si prin strada Magheru nr.1.
Principalele elemente ce permit o incadrare in epoca sunt boltile semicilindrice si in cruce din subsol, boltile aplatizate baroce si cele cu dubla curbura de la parter, precum si doua ancadramente gotice tarzii de la subsol. Probabil de la aceasta casa provine antablamentul usii actualei biblioteci a Muzeului Brukenthal. Fragmantul sculptat , atribuit cunoscutului sculptor Elias Nicolai, reprezinta blazonul primarului Michael Lutsch.
Cladirea a fost transformata radical in anul 1830, iar in 1997-1998 s-au facut lucrari de amenajare a unei banci.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casa Lutsch, azi Banca Bucureşti-Frankfurt şi sediul F.D.G.R - Piaţa Mare 13 o aripă în Str. G- ral Gh. Magheru 3, municipiul SIBIU, Sibiu
emilia / 10-Jul-2009Casa Carol si Michael Brukenthal a trecut prin mai multe faze de constructie.
Pe locul actualului edificiu se afla o cladire mai veche, asa cum rezulta din cercetarea elementelor de boltire ale pivnitelor (semicilindrice, in cruce, cu penetratii).
Imobilul a fost transformat de familia Brukenthal, pastrand planul inchis, cu o curte interioara dreptunghiulara, frumos decorata cu o galerie deschisa, sprijinita pe coloane cu capitel doric.
Accesul in curte se facea dinspre strada, printr-o trecere boltita semicilindric, iar din curte inspre gradina, prin doua pasaje simetrice boltite in cruce.
Incaperile de la parter au bolti fie semicilindrice, fie cu penetratii.
Casa scarii prezinta nise ce adaposteau candva sculpturi, iar tavanele mai multor camere sunt ornate cu stucaturi avand motive florale, geometrice sau antropomorfe.
La parter in a doua travee din stanga se presupune ca a fost o capela, deoarece aici apare o calota decorata cu stucaturi figurative cu caracter religios.
Fatada principala are parterul apareiat cu braie orizontale, iar etajul cu ferestre simple dreptunghiulare, este compartimentat in sase axe.
Portalul principal este decorat cu motive vegetale si are in partea superioara o cornisa ce sustine balconul.
In dreapta gangului portii se afla un spatiu comercial, in care se afla, pe tavan, un amplu blazon pictat cu elemente figurative.
(dupa "Sibiu ghid cultural-turistic" de Alexandru Avram si Vasile Crisan - Editura FF Press Bucuresti 1998)
» Casa Carol şi Michael Brukenthal - Str. Avram Iancu 8, municipiul SIBIU, Sibiu